Pentru ultimul episod al călătoriei noastre tridimensionale în Bucureștiul anilor ’30, ne întoarcem în Piața Română (piața Lascăr Catargiu, așa cum se numea la acea vreme). Dacă va mai aduceți aminte, am început această serie cu o fotografie similară a acestui loc, dar cu un unghi un pic diferit. Pentru cei care nu au urmărit toate episoadele noastre, vă reamintesc că ele pot fi citite aici: episodul 1, episodul 2, episodul 3 și episodul 4.
Înainte de a trece la obișnuita analiză a imaginii, vă reamintesc și faptul că ne aflăm în fața unor imagini speciale, care, pe lângă latrura documentară, oferă și această componentă de tridimensionalitate. Imaginile stereografice sunt fotografii realizate cu aparate de fotografiat speciale, echipate cu două obiective identice și cu un sistem de declanșare sincron. În varianta tipărită, ele se prezintă sub forma unui colaj de două fotografii alăturate, menite spre a fi privite cu vizoare sau dispozitive optice speciale. Văzute prin aceste dispozitive, fotografiile oferă privitorului iluzia unor planuri de profunzime.
Fotografia de aici trebuie să fi fost realizată într-o toamna târzie, sau început de primăvară, dintr-un punct de stație aflat în apropierea străzii Mendeleev de astăzi. Probabil locul se află undeva între bulevardul Dacia și strada Mendeleev, dacă avem nevoie de o acuratețe mai mare. Camera foto este îndreptată spre nord, către strada Căderea Bastiliei și încadrează o parte a clădirii Academiei de Studii Economice în extrema dreaptă, casa pictorului Gheorghe Petrașcu într-o poziție aproape centrală, respectiv aliniamentul de clădiri impresionante de pe latura oarecum nordică a bulevardului Lascăr Catargiu, care există și astăzi.
Despre clădirea ASE am vorbit și în primul episod al acestei serii, așa că am să vă reamintesc doar fapul că a fost construită în perioada 1916 – 1926. Clădirea pictorului Petrașcu este intactă, precum și casele luxoase care continuă aliniamentul stradal către stânga. În extremă stânga, printre frunze, se văd și ferestrele casei Dinu Lipatti, aflată și astăzi în picioare, transformată de curând în muzeu, la intersecția cu strada Visarion.
La nivelul străzii vedem un trafic preponderent pietonal, ca de obicei în această serie. Oamenii prezenți par a fi de toate felurile: comercianți, polițiști precum și trecători care se înscriu înmai toate categoriile. Este interesant de remarcat polițistul aflat cu spatele și femeia din apropierea lui, în dreapta, îmbrăcată într-o fustă albă care ne poate duce cu gândul la un port popular.
În dreapta, în planul apropiat vedem obișnuitul tramvai al liniei cu numărul 15, cu o cursa între Gara de Nord și “Intreposite” (probabil Vama București Antrepozite – clădirea The Ark de astăzi, aflată în zona Uranus – Calea Rahovei). Tramvaiul purta și o reclamă a Galeriilor Lafayette, o copie locală a celebrelor galerii pariziene (Magazinul Victoria de astăzi – probabil primul “mall” bucureștean). În poziție centrală, în spatele tramvaiului, dar în plan mai îndepărtat, se află o căruță plină de saci, iar în stânga, pe sensul de mers către centru, un mic autobuz pentru transport în comun care își așteaptă călătorii.
Statuia lui Lascăr Catargiu este și ea prezentă în imagine, încadrată norocos în extremă dreaptă. O găsiți “deasupra” tramvaiului, “proiectată” pe clădirea ASE. Vă spuneam în primul episod al acestei serii că statuia a fost dezvelită pe acel loc în 1907 și că a fost înlăturată de către regimul comunist în anii ’50. Astăzi ea există în formă refăcută la intersecția dintre străzile Povernei și Viișoarei cu bulevardul Lascăr Catargiu.
Remarcăm încă o dată faptul că întreaga piață este pavată cu piatră cubică, iar, din loc în loc, observăm și urme de bălegar, semn că transportul încă se întâmpla într-o importantă măsură cu ajutorul animalelor.
Încheiem aici seria celor cinci imagini stereografice realizate în capitala anilor ’30, nu înainte de a vă reaminti faptul că dacă aveți informații suplimentare în legătură cu imaginea de mai sus, inclusiv corectări sau completări, vă încurajăm să le scrieți în comentarii.
“Like it” if you like it.
Quick tip: Urmăriți @muzeuldefotografie pe Instagram
Pentru cei care ne susțin prin mici donații, aceste imagini sunt disponibile în format digital, la o rezoluție înaltă. Mai multe la office@muzeuldefotografie.ro
