Este vremea unei noi descoperiri în premieră, o serie de imagini stereografice, realizate în București, probabil la începutul anilor ’30. Întodeauna, genul acesta de imagini reprezintă o surpriză plăcută. Pe lângă valoarea lor documentară, ele sunt foarte interesante și pentu “dimensiunea” suplimentară pe care o oferă. Publicăm fotografiile în mai multe episoade, primul dintre ele începe mai jos.
Imaginile stereografice, pentru cei care nu știu asta, sunt fotografii realizate cu aparate de fotografiat speciale (echipate cu două obiective sincron), menite spre a fi privite cu ochelari sau dispozitive optice dedicate, care izolează și permit vizualizarea de imagini separate pentru fiecare ochi în parte. În varianta tipărită, aceste imagini se prezintă sub forma unui colaj de două fotografii alăturate, aproape identice (cu o mică diferență de unghi între ele), care privite împreună, prin dispozitivul special, oferă iluzia unor planuri de profunzime.
Încă din primele decade de după inventarea fotografiei, tehnica aceasta a stereografiei a reprezentat o formă de divertisment destul de apreciată. Exista o întreagă industrie implicată în realizarea acestor imagini, precum și în fabricarea și comercializarea de instrumente de vizualizare. Sistemele acestea s-au dezvoltat o perioada lungă de timp, fiind considerate “interesante” chiar și la începutul anilor ’80 sau ’90.
Pe muzeuldefotografie.ro, am publicat imagini stereografice în repetate rânduri, precum aceste serii realizate în București în anii 1913, 1960 și 1964, pe care vă invităm să le revedeți.
Revenind la imaginile noastre, așa cum spuneam, ele par a fi realizate undeva la începutul anilor ’30. Chiar dacă le-am primit în formă lor fizică, print original al vremii, nu există nici o mențiune legată de data realizării. Evident, dacă aveți o mai mare acuratețe în a estima această dată, așteptăm informații în comentariile voastre.
Nu o să ratăm ocazia de a analiza aceste imagini, așa cum v-am obișnuit aici. Here we go:
Piața Romană
Imaginea de mai sus este realizată în Piața Romană (Piața Lascăr Catargiu, cum probabil se numea la acea dată). Unghiul este ușor de recunoscut, aparatul de fotografiat fiind probabil amplasat la începutul străzii Mendeleev, cu vedere spre clădirea Academiei de Studii Economice (ASE) și strada Căderea Bastiliei. Clădirile vizibile în imagine sunt încă în picioare astăzi, zona scăpând cu bine de mai toate evenimentele tragice ale secolului 20 (bombardamente, cutremure, demolări și sistematizări).
Sigur, există și diferențe: undeva în stânga, pe strada Căderea Bastilei, a apărut un bloc interbelic, care astăzi ar fi vizibil din perspectiva asta. De asemenea, o parte din clădirile pieței, aflate în afara cadrului, sunt dispărute astăzi (cele de la intersecția cu strada Mendeleev, respectiv bulevardul Dacia – dar cum nu sunt vizibile aici, nici nu vom vorbi despre ele).
Construcția clădirii Academiei de Studii Economice a pornit prin 1916, dar avea să se încheie după 10 ani, în 1926. Cu siguranță Primul Război Mondial și perioada economică precară de imediat după, au făcut ca lucrările șantierului să dureze un timp îndelungat. La un moment dat, am aflat informația cum că planul urbanistic al acestei piețe includea o sistematizare majoră care nu a fost niciodată realizată. Clădirea din stânga imaginii (casă pictorului Gheorghe Petraşcu), de la intersecția cu strada Căderea Bastiliei, ar fi trebuit sacrificată pentru o clădire cu o arhitectură (și cupolă) asemănătoare ASE, care să închidă “simetria” acestei perspective, lucru care, evident, nu s-a mai întâmplat. Probabil o sacrificare s-ar fi întâmplat și în cazul casei Nanu Muscel (casa lipită de ASE, în dreapta, în paragină astăzi – probabil că acest plan de modificare este subliniat și acel calcan lăsat la vedere). În colțul din dreapta-sus a imaginii, se vede turnul art-deco al clădirii Stanislas Cihoschi, a cărei istorie nu o cunoaștem în detaliu. Azi este una dintre clădirile complexului ASE.
La nivelul străzii, observăm un trafic mai degrabă pietonal. Bucureștenii aflăți în traversare (copii, bărbați și femei), sunt bine îmbrăcați, lucru obișnuit pentru aceste fotografii de epocă. Vedem și faptul că întregul bulevard este pavat cu piatră cubică.
Piața se află tranzitată de o linie de tramvai, cu o cursă a liniei nr. 15, de la Gara de Nord, la “Intreposite” (probabil Vama București Antrepozite – clădirea The Ark de astăzi, aflată în zona Uranus – Calea Rahovei). Tramvaiul purta și o reclamă a Galeriilor Lafayette, o copie locală celebrelor galerii pariziene, Magazinul Victoria de astăzi (probabil primul “mall” bucureștean).
În centrul imaginii, “deasupra” tramvaiului, “proiectată” pe clădirea ASE, este vizibilă statuia lui Lascăr Catargiu. Dezvelită pe acel loc în 1907, ea a fost una dintre statuile înlăturate de către regimul comunist în anii ’50. Astăzi ea există în formă refăcută la intersecția dintre străzile Povernei și Viișoarei cu bulevardul Lascăr Catargiu.
Încheiem aici primul episod din această serie, dar vom reveni curând cu următoarele. Până atunci, dacă aveți informații suplimentare în legatura cu imaginea de mai sus, inclusiv corectări sau completări, vă incurajam să le scrieți în comentarii.
“Like it” if you like it.
Quick tip: Urmăriți @muzeuldefotografie pe Instagram
Pentru cei care ne susțin prin mici donații, aceste imagini sunt disponibile în format digital, la o rezoluție înaltă. Mai multe la office@muzeuldefotografie.ro
