Bucuresti secolul 19 – Gradina Kiseleff, “Rondul I”, cu prima fantana arteziana a orasului – Update!

Spunem de fiecare data ca orice fotografie a Bucurestiului de secol 19 ce ne intra in arhiva este un motiv de bucurie. Ne bucuram si de data aceasta, dar bucuria ar fi si mai mare daca am identifica unde, cand si de catre cine a fost realizata aceasta imagine. Noi credem ca este un peisaj din Bucuresti, iar pentru aceasta afirmatie ne bazam pe o nota explicativa realizata cu creionul pe spatele imaginii, dar nu ne este suficient. Scena nu ne lamureste nici ea, nu avem repere elocvente, iar daca se dovedeste a fi vorba despre Bucuresti, e clar ca vedem o zona nu prea des fotografiata.

Daca ar fi sa ne lansam in presupuneri nu foarte bine argumentate, am putea spune ca ne aflam in Gradina Kiseleff, pe bulevardul cu acelasi nume si vedem fantana arteziana instalata de catre peisagistul vienez Carl Friedrich Wilhelm Meyer, prima realizata la noi.  Descrierea realizata de dl. Emanuel Badescu intr-un articol publicat in Ziarul Financiar, se potriveste foarte bine cu imaginea de fata: “După câţiva paşi pe şosea se deschidea un cerc botezat „Rondul I”, ce avea în mijloc un havuz de fontă din care – se zice – apa ţâşnea vreo 50 de metri, spre minunarea mahalagiilor, care nu pricepeau vrăjitoria. Fântâna, prima arteziană din istoria acestor locuri, a fost inaugurată laolaltă cu micul lac în 21 septembrie 1847, în prezenţa a 70.000 de suflete. Meyer proiectase această fântână arteziană pentru a face dintr-o plimbare la Şosea un spectacol. Tot spre desfătare a mărginit şoseaua – inaugurată împreună cu grădina – cu peste două mii de tei, care în luna mai învăluiau cu parfum Capitala.“

Daca ne rezumam la imagine, vedem ceea ce pare a fi o fantana nefunctionala aflata intr-o intersectie larga de tip rond. Zona este mult prea impadurita pentru a prezenta detalii amanuntite, dar putem observa un larg bulevard ce se desfasoara in perspectiva indepartata. Soseaua nu este pavata, lucru ce nu ar fi neobisnuit pentru Bucurestiul secolului 19, dar este suficient de importanta pentru fi echipata cu sistem de iluminat public (greu de spus daca acesta functioneaza electric sau cu petrol). Traficul soselei este format exclusiv din trasuri si carute, lucru firesc pentru o scena fotografiata inainte de anul 1900. Vedem cinci astfel de atelaje, dintre care doua ale unor sacagii (butoaiele pentru apa sunt vizibile cu usurinta).

Exista cel putin 13 oameni care stiu ca sunt fotografiati, doisprezece barbati si un copil. Ei privesc cu atentie camera fotografica, unii dintre ei suficient de nemiscati incat sa fie reprodusi destul de clari pe cliseu. Printre barbati remarcam si doi (probabil) agenti de politie imbracati ceea ce par a fi uniforme de influenta prusaca. Uniforma politistilor este asemanatoare cu cea putrata in capitala si in jurul anului 1917, cu exceptia caschetei. Ceilalti barbati sunt imbracati in costume specifice perioadei 1870-1880, de influenta austriaca, lucru valabil si in cazul copilului asezat pe marginea fantanii.

Fantana arteziana, nefunctionala la momentul realizarii acestui cadru, este destul de mare. Ea prezinta un cilindru central ornament cu teme florale, probabil metalic, echipat cu ceea ce pare a fi un set complex de duze pentru expulzarea jeturilor de apa. Un pic alaturi, in dreapta, excentric, se afla un alt element cilindric ornamentat, probabil un echipament tehnic necesar functionarii fantanii. Ahitectura este una de tip “farfurie” cu margine rotunjita, ornamentata cu un brau ce prezinta discuri ovale repetitive incadrate in rame dreptunghiulare. Cercul fantanii este inconjurat de un trotuar ingust pavat cu pavele largi si bordura, continuand cu o zona de piatra cubica asezata ceva mai ingrijit. Restul soselei nu prezinta un pavaj coerent, ci o combinatie de piatra de rau si pamant batatorit.

Copacii aliniati in lungul soselei ce se desfasora in planul perspectival din centrul imaginii, ne duc cu gandul la o gradina. Probabil in stanga si dreapta strazii, dupa linia copacilor, exista alei pietonale paralele cu drumul. In fundal, in cea mai indepartata parte a perspectivei, vedem un numar de case insiruite, dar imaginea nu este destul de clara pentru a distinge elemente semnificative. O constructie de mici dimensiuni se gaseste si in dreapta imaginii, intr-un plan mai apropiat, dar vegetatia nu ne lasa sa distingem nici aici detalii relevante.

Deocamdata, in momentul de fata nu avem elemente suficiente pentru a identifica cu exactitate locul si data realizarii imaginii, autorul ramane si el necunoscut. Fantana nu apare in nici o alta imagine pe care noi sa o cunoastem. Cea mai buna ipoteza pe care o putem lansa, fara a fi sustinuta pe deplin, dar bazata pe procedeul fotografic (o albumina de dimensiuni mari – 20x25cm), arhitectura locului, costumatia personajelor si a notei in creion de pe spatele hartiei, ar fi o imagine de periferie a capitalei, realizata in jurul anilor 1870-1880. Chiar daca periferica, zona ar fi suficient de importanta judecand dupa investitia in iluminat stradal si peisaj artificial.

Cu siguranta ne-ar bucura o mai buna identificare, asa ca apelam inca o data la voi, cei care ne urmariti. Sunt nenumarate exemple de identificari reusite cu ajutorul vostru, in decursul istoriei acestui website.

“like it” if you like it.

______________

Update!

Intre timp nu mai avem dubii, presupunerea a fost corecta (confirmata si de foarte multi dintre voi, lucru pentru care va multumim), fotografia reprezina prima fantana arteziana instalata in Bucuresti, in asa numitul “Rond I” de pe viitoarea sosea Kiseleff. Imaginea de mai jos, mai recenta, realizata undeva in perioada 1900-1910, e o dovada cat se poate de concludenta.

______________

Pentru cei care ne susțin prin mici donații, aceste imagini sunt disponibile în format digital, la o rezoluție înaltă. Mai multe la office@muzeuldefotografie.ro