Colectia noastra s-a imbogatit cu cateva imagini realizate in zone mai putin fotografiate ale Bucurestiului, pe care va invitam sa le descoperim impreuna. Fotografiile de mai jos trebuie sa fi fost realizate de militari germani aflati in Romania in timpul celui de-al doilea Razboi Mondial, undeva in iarna unuia dintre anii 1940-1943.
Bucurestiul fotografiat de militarii germani stationati in Romania in anii 1940-1944, e un subiect destul de des tratat pe acest website. Avem o colectie destul de mare de astfel de imagini si ne plac, mai ales pentru ca prezinta orasul intr-un mod onest, nepretentios si necosmetizat, departe de fotografia de presa sau de propaganda a acelor vremuri. Evident, majoritatea fotografiilor sunt realizate in zona zero a capitalei, in general pe Calea Victoriei sau in apropierea reperelor cunoscute ale orasului, dar nu si de data asta. Dar mai bine scurtam introducererea si sa intram direct in analiza cu care v-am obisnuit.
Intersectia Calea Mosilor cu Bd. Hristo Botev.
In imaginile care fac subiectul discutiei de astazi este clar ca e iarna, urme de zapada proaspat asternuta sunt vizibile pe trotuar si pe partea de acoperis a cladirilor. Ne aflam la intersectia Calea Mosilor cu Hristo Botev, privind Calea Mosilor catre Piata Sf. Gheorghe, observand un peisaj care e destul de apropiat de cel de astazi. O parte dintre cladiri au supravietuit, nu in cea mai bina forma, dar sunt inca in picioare. Latura din stanga a Caii Mosilor este aproape intacta, diferentele importante concentrandu-se pe dreapta.
Blocul din prim-plan dreapta exista si astazi, dar este acoperit de o inestetica anvelopare termica. Magazinele de la parter au avut de-alungul timpului diverse domenii de activitate, Chocolateria austriaca Suchard este vizibila in imagine, in perioada anilor ’80 a existat acolo un centru de reparat electronice , iar astazi spatiul este ocupat de un cabinet cu farmacie veterinara si un magazin de hrana pentru animale.
Spatiul liber din centru-stanga imaginii, mergand pe partea dreapta a Caii Mosilor, dupa blocul despre care am vorbit mai sus, este ocupat astazi de o cladire modernista, sediul Enel Distributie. Imediat dupa acest spatiu, vedem o ultima cladire vizibila pe dreapta, in perspectiva mai indepartata, de tipul 1900 cu etaj si parter, care nu mai exista astazi.
Masina din prim plan este un taximetru, mentiunea “Tx” pe numar fiind un element de identificare ce se practica in perioada respectiva. Numarul de inmatriculare este si el vizibil, 11839 B, dar cel mai interesant detaliu este de gasit la nivelul farurilor, ele par acoperite cu huse negre, obicei practicat in vreme razboi.
Personajul din dreapta, din mijlocul strazii, tinand in mana un stalp prevazut cu o sageata pe care scrie “stop”, este agentul de circulatie care actioneaza in scopul dirijarii traficului, asemanator unui semafor. Sageata “stop” se pozitiona in plan paralel sau perpendicular cu sensul de mers, indicand trecerea libera, respectiv obligatia opririi autovehiculelor la intrarea in intersectie. Tipul acesta de semaforizare trebuie sa fi fost in ultima lui perioada de utilizare, intersectii ceva mai centrale fiind deja semaforizate electric in acei ani.
Bd. Hristo Botev, catre Piata C.A. Rosseti.
Nu mergem prea departe, ci un pic mai sus pe bulevardul Hristo Botev, spre Piata Rosseti, unde, spre deosebire de imaginea anterioara, mult mai multe lucruri sunt schimbate. Atmosfera ne spune ca fotografiile trebuie sa fi fost realizate in aceeasi zi, iarna e in toi, un strat subtire de zapada este vizibil peste tot, iar ziua pare una destul de friguroasa.
Masina din prim plan pare un Ford Standard Sedan 1940, o masina destul de noua la momentul realizarii fotografiei. Spre deosebire de Taxi-ul anterior, aceasta masina are doar un singur far acoperit cu husa neagra si nu prezinta placuta de inmatriculare in partea din fata.
Pe strada, observam ca Hristo Botev se intampla sa fie prevazut cu linii de tramvai, lucru ce nu mai exista astazi (proiectate pe cer, in partea de sus a cadrului, se vad si retelele electrice specifice acestor mijloace de transport in comun). In stanga vedem un grup de oameni aflati in trecere pe langa ceea ce pare a fi o ghereta de paza, urmata de un gard care delimiteaza un teren ce pare liber (sau o curte careia nu ii vedem cladirea) teren pe care astazi se afla cladirea modernista a sediului Transelectrica.
Urmatoarea cladire, parter plus trei etaje si mansarda, in centrul imaginii, cu o arhitectura eclectica, cu mici influente art-noveau, exista si astazi aproape intacta, dar mergand un pic mai departe spre Piata Rosseti, urmatorul bloc, de tip art-deco interbelic, inalt de 8 etaje, este disparut astazi. Atat acesta cat si blocul de peste drum din fata lui, au cazul la cutremurul sin 1977, fiind inlocuite cu doua constructii de tip 1980.
Un ultim detaliu interesant al imaginii este cea mai indepartata cladire din planul nostru de perspectiva. Este vorba despre o constructie care nu mai exista astazi, aflata in Piata Rosseti, la intersectia cu Bd. Carol, lipita probabil de cladirea Teatrului Foarte Mic. Atat cat vedem prin ceata si neclaritate, pare a fi o cadire de tip 1900 cu o posibila influenta neo-baroc, cu parter, doua etaje si probabil mansarda si cu o cupola centrala, vizibila din unghiul nostru. Constructia aceasta se pare ca a fost demolata dupa cutremurul din 1977, nu neaparat afectata de seism si de prabusirea unei cladiri invecinate, ci cazand victima noii sistematizari a zonei, post-cutremur (detaliu descoperit de colegii de la Rezistenta Urbana).
Bd. Regina Elisabeta la intersectia cu Bd. Schitu Magureanu
Ne mutam atentia spre Cismigiu, pe Bd. Elisabeta colt cu Bd. Schitu Magureanu, in apropierea Liceului Gh. Lazar si nimerim fix in traficul stradal. Tramvaiul din prim plan vine amenintator spre noi, in ceea ce pare a fi o zi destul de mohorata. Cei ce au urmarit perioada interbelica in imagini stiu ca pe Bd. Elisabeta circula o linie de tramvai care avea sa fie desfiintata in anii ’50. De altfel, ca un detaliu interesant, aceasta ruta a fost prima linie de tramvai electrica instalata vreodata in Capitala, dar cu ceva timp inaintea realizarii acestei imagini, in 1894.
Fotografia se intampla sa fie destul de neclara, probabil realizata pe lumina slaba, fiind “miscata” de catre fotograf. Din acest motiv, ne lipsesc destul de multe detalii pe care o imagine mai clara cu siguranta le-ar fi dezvaluit, dar chiar si asa, mai sunt cateva lucruri de observat. In spatele tramvaiului vedem probabil tot un automobil Ford, o marca destul de comuna in perioada, vedem in partea de sus a imaginii si faptul ca intersectia se intampla sa fie semaforizata electric (spre deosebire de prima imagine a acestui articol). In fundal, in partea cea mai indepartata a cadrului, se vede silueta statuii lui Mihail Kogalniceanu, din piata cu acelasi nume, statuie existenta si astazi.
Mai toate cladirile vizibile pe dreapta par sa existe si astazi, lucrurile sunt aproape intacte in zona, cu exceptia unor reclame mult prea invazive si, poate mult mai grav, a vesnicelor “termopane” albe care au inlocuit ferestrele originale.
Bd. Regina Elisabeta la intersectia cu Str. Beldiman
Cu siguranta aceasta zona este mult mai fotografiata in comparatie cu celelalte, dar unghiul acesta este si el ceva mai rar. Nu putem confunda cladirea Cercului Militar, un reper major al capitalei, prezent aici in partea dreapta a imaginii. Terasa Piccadilly este si ea vizibila in extrema dreapta, atat cat o putem vedea prin ceata destul de deasa.
Nici aceasta imagine nu este foarte clara, probabil conditiile de vreme si iluminare au fost departe de cele ideale. Cu greu putem distinge afisele-reclame de mari dimensiuni de la baza cladirii Cercului si pe cei cativa oameni aflati in trecere pe trotuar. Tramvaiul din prim plan in stanga prezinta numarul 34, iar masina din imediata apropiere a fotografului, tot in stanga, este probabil marca Ford.
Foisorul de Foc
Probabil facuta de acelasi fotograf, cu siguranta venita in acelasi lot cu imaginile de mai sus, este si aceasta o fotografie mai putin formala inregistrata in zona Foisorului de Foc. Fotograful s-a aflat pe Str. Traian si a declansat aparatul pe aceeasi vreme mohorata. Lumina putina nu a ajutat nici in acest caz calitatea fotografiei, vedem acelasi cadru neclar si “miscat”. Casele de pe stanga exista si astazi intr-o forma apropiata de anii documentati, dar s-au realizat cateva “inaltari”, mai ales in cazul casei din prim plan, si au aparut suficiente ferestre “termopan” nepotrivite. Cladirea Foisorului de Foc pare si ea neschimbata, cu exceptia turnului de veghe de la nivelul acoperisului, care pare a avea mai putina transparenta si o usoara alta forma in comparatie cu cel de azi.
O cladire necunoscuta. – UPDATE!
Ultima imagine din serie este o micuta enigma. Pana la data redactarii acestiu articol nu am reusit sa identificam cladirea fotografiata, cu toate ca pare foarte familiara. Cu siguranta este o cladire de tipul 1900, eclectica, dar cu vizibile influente neo-baroc, foarte asemanatoare cu Casa Monteoru de pe calea Victoriei. Nu ne ramane decat sa apelam la voi, asa cum am facut-o in repetate randuri cu o maxima eficienta. Daca reusiti sa identificati aceasta cladire, va rugam sa adaugati un comentariu acestui articol.
Update!
Cristi Radu (Raiden), ne lamureste necunoscuta de mai sus: ” Clădirea necunoscută din ultima poză e Casa Cesianu / Legația Germană (ulterior Cazinoul Victoria), pozată de pe terenul (atunci viran) pe care urma să se construiască extensia ei – sala de teatru, pe str. Victor Emanuel al III-lea, redenumită de comuniști str. Fundației și înglobată în anii ’80 în tronsonul b-dului Dacia între Piața Romană și Calea Victoriei.”
E uimitor faptul ca avem un unghi de vedere al acestei cunoscute cladiri, pe care nu il mai putem experimenta astazi. Extensia, sala de teatru, acoperind intreaga curte. Totusi, extensia-pridvor cu terasa deasupra, exista si astazi si se poate vedea in comparatia de mai sus.
“Like” it if you like it.
______________
Pentru cei care ne susțin prin mici donații, aceste imagini sunt disponibile în format digital, la o rezoluție înaltă. Mai multe la office@muzeuldefotografie.ro
Cred ca este o casa care se afla pe o straduta înfundată -str.Sipotul Fântânilor , care se afla între Conservator si Parcul Cișmigiu, chiar ultima străduța inainte de intrarea in parc.Este chiar casa din fundul străzii. E minunata. Este din primul flanc de case de lângă parc.Se poate vedea si din Cișmigiu.
Ce-mi plac pozele astea din colecții private, sunt foarte interesante prin cadrele imperfecte. Bravo pentru încă un set scos la lumină! 3 precizări:
1. La data pozelor, b-dul Hristo BOtev se numea b-dul Domniței (denumirea Hristo Botev e dată de comuniști)
2. Str. Beldiman nu exista la data pozelor, ea e tradată în anii ’50. Ca atare, nu exista nicio intersecție cu b-dul Elisabeta acolo, era doar grădina Hotelului Bulevard.
3. Clădirea necunoscută din ultima poză e Casa Cesianu / Legația Germană (ulterior Cazinoul Victoria), pozată de pe terenul (atunci viran) pe care urma să se construiască extensia ei – sala de teatru, pe str. Victor Emanuel al III-lea, redenumită de comuniști str. Fundației și înglobată în anii ’80 în tronsonul b-dului Dacia între Piața Romană și Calea Victoriei.
S-ar putea sa fie pe Pache Protopopescu, de la intersectia cu Agricultori, spre Sos. Iancului, pe dreapta, a doua (a treia) casa.
La prima vedere, am crezut că este spatele Uniunii Scriitorilor (Terasa Monteoru), clădirea ce se zărește în fundal în stânga fiind Casa Cesianu … … După analize comparative mai amănunțite și, mai ales, după postarea lui Cristi Radu, sunt (aproape) convins și eu că poza este din spatele Casei Cesianu, înainte de construirea sălii … mai am un singur dubiu; ce e clădirea din fundal stânga ? (pare cam mare ca să fie Casa Monteoru) …
@ Ion Sorin, cred ca e mult mai complicat de atat. Probabil nu o sa stim prea curand ce cladire a fost acolo, pentru ca bucata aceea de bulevard Dacia, a aparut mult mai tarziu. Strapungerea spre Piata Romana a fost realizata prin anii 80. Reteaua veche de strazi se intampla sa fie ceva mai intortocheata. Uite o comparatie cu 1944 aici: https://www.muzeuldefotografie.ro/wp-content/uploads/2015/04/bucharest_bomb_plot_1944_detaliu_15.jpg
Este foarte buna ideea vostra, ma uit plin de uimire si vad ca unele cladiri arata si acum la fel si au trecut aproape 70 de ani. Incrediil cum mai stau in picioare acele cladiri.
Si eu sustin ca este Casa Cesianu, din prima, cum am vazut fotografia, m a dus cu gandul la Casa Cesianu. Problema este ca din unghiul acesta ar trebui ca acea casa vizibila pe stanga sa fie Casa Monteoru, dar nu seamana deloc, par e sa aiba coloane pe stilul neo romanesc cum are Casa Dissescu de pe Calea Victoriei colt cu Ghe. Manu.
@alex, Bd. Dacia, a aparut mult mai tarziu in zona accea. Strapungerea spre Piata Romana a fost realizata prin anii 80. Reteaua veche de strazi se intampla sa fie ceva mai intortocheata. Casa vizibila pe stanga probabil nu mai exista. Uite o comparatie cu 1944 aici: https://www.muzeuldefotografie.ro/wp-content/uploads/2015/04/bucharest_bomb_plot_1944_detaliu_15.jpg
Excelente imagini ! Linia de tramvai de pe bulevardul Elisabeta (“6 Martie”, cum se numea atunci) a fost desfiintata in vara anului 1957.