Un incendiu – doua imagini

Vă mai aduceți aminte de fotografia cu incendiul din clădirea Prager (Palatul societății Agricola) din 20 mai 1927 de pe Calea Victoriei?… Acum am găsit-o și pe sora ei (aproape) geamănă. Imaginile de mai sus sunt cu siguranță realizate de același fotograf, Vaum I. Ioan, cu același aparat, din același punct de stație cu un ușor alt unghi, la o diferență de ordinul minutelor. Dar care este ordinea corectă? Care dintre imagini a fost realizată prima?

Astăzi nu ar fi nimic neobișnuit să realizezi mai multe fotografii în cadrul unui eveniment de așa natură. Incendiul într-o clădire reprezentativă, într-un loc central al capitalei, trebuie să fi fost o știre importantă. Totuși, tehnic vorbind, cu tehnologia vremii, presupunând că fotografiile au fost realizate pe plăci de sticlă, expunerea mai multor cadre presupunea eforturi suplimentare.

În altă ordine de idei, e o întrebare firească, ce contează care a fost primul cadru, de ce să ne batem capul? Răspunsul este simplu, nu este important și nu contează, dar ocazia unui joc de genul acesta este destul de rară. Nu în fiecare zi găsești astfel de imagini, ar fi păcat să nu ne implicăm un pic.

Zic să începem 🙂

Am notat imaginile în mod firesc A și B. Imaginea A reprezintă fotografia intrată mai demult în arhiva noastră, pe care am comentat-o pe lung aici. Imaginea B este fotografia nouă, motivul acestui articol.

La o analiză simplă, tentația este să spunem că imaginea B este realizată prima în cronologia evenimentelor, pare că fumul este mai puțin dens și spectatorii sunt mai puțini, dar hai să vedem dacă sunt și alte elemente care să confirme acest lucru.

Este de remarcat faptul că imaginea B este mult mai clară, detaliile sunt mult mai vizibile, descoperirea ei aduce elemente noi, fie doar și pe acest criteriu.

Primul lucru pe care îl vedem este evoluția flăcărilor în cele două imagini. Dacă din depărtare focul părea mult mai avansat în imagiea A, constatăm acum că diferența este mult mai mică. Sunt zone, cum ar fi punctul 4a în care fumul pare ceva mai dens, comparat cu punctul 4b, dar parcă nu ne ajută atât de mult în concluzia la care vrem să ajungem.

Observăm pompierii pe scările de lucru, o parte dintre ei ocupă poziții similare în cele două imagini (2a și 3a versus 2b și 3b), dar sunt și diferențe. Pompierul poziționat la 1b, aici sprijinit de scară, pare că se deplasează într-o evoluție riscantă în poziția 1a. Un alt pompier apare doar în punctul 9b, nu îl găsim într-o poziție similară în cadrul alăturat. Evident, poziția pompierilor este irelevantă în intenția de a determina cronologia fotografiilor, ei se puteau deplasa după nevoi, într-o logică greu de anticipat doar pe baza informațiilor pe care le avem.

Sunt interesante firmele aflate pe clădire, mult mai ușor de distins în fotografia B. Citim “Magasin Universel” la punctul 5b, “Oțelăriile Poldi” la 6b și “Agricola” la 7b.

Un ultim lucru de luat în seamă în acest detaliu este forma greu descifrabilă de la punctul 8a-8b. Poate fi fum, poate fi o plantă, poate fi silueta unui om, e greu de spus. Interesant este că forma are o evoluție între cele două imagini, fiind mult mai mică în punctul 8b.

Lucrurile devin mai aglomerate în detaliul de mai sus. Sunt câteva elemente ce rămân pe loc în cele două imagini și multe altele ce evoluează. O prima remarcă este legată de personajele de la punctul 10a-10b. Sunt motive destul de importante în a lansa ideea că vorbim de o singură persoană care este surprinsă în deplasare pentru că silueta, imbrăcămintea și pasul par absolut asemănătoare. Nu vom avea cum să confirmăm asta vreodată, dar este plauzibil ca un personaj să se deplazeze în direcția și pe distanță asta, iar dacă este să fie așa, intervalul între imagini trebuie să fie de ordinul minutelor și imaginea B trebuie să fi fost realizată prima.

La 11a-11b avem o mașină ce nu s-a mișcat în intervalul dintre cele două imagini, dar sunt și altele ce apar doar într-unul din cadre, este cazul punctului 12a și a celor două mașini din prim plan. Mulțimea din jurul celor două scări mobile este ceva mai răsfirată în imaginea B, (pct. 13a-13b), încă un motiv ce sugerează că aceasta ar fi fotografia inițială, logica ar spune că nu au venit încă toți gură-cască, așa cum s-au configurat în imaginea A.

Mai vedem o siluetă a unui pompier ce apare doar în punctul 14b și un pachet “suspect” ce nu își modifică poziția între cadre la 15a-15b. Observăm și faptul că există ceea ce pare a fi o linie de tramvai ce trecea prin fața CEC-ului, în punctul 16a-16b vedem și că nu se afla chiar în cea mai bună stare de funcționare.

Dacă mergem cu detaliul un pic mai spre dreapta, descoperim lucruri noi. În centrul imaginii, doi oameni (18a-18b și 19a-19b) sunt ocupați cu rabatarea copertinei unei mașini( 17a-17b). În funcție de ordinea fotografiilor, ei montează sau demontează plafonul. Având în vedere situația, presupunând că funinginea zbura prin aer, cred că nevoia de a acoperi mașina este ipoteza plauzibilă, încă un motiv să credem că imaginea B este cea inițială. Sunt șanse mari ca personajul de la 19a-19b să fie unul dintre militarii chemați să asigure perimetrul la fața locului. Dacă tot vorbim de militari, grupul de la 23b nu îl mai regăsim în fotografia A, sau poate sunt cei ce se află în partea de jos a acestui detaliu, mai jos în punctul 27a.

Avem ocazia să distingem și un număr de înmatriculare, citim “473-B” la punctul 21b. E interesant că în fotografia A, fiind ușor neclară, plăcuța de înmatriculare nu mai este lizibilă (pct. 12a). Mai observăm și faptul că mașina din partea de jos a imaginii B este de fapt un Taxi, plăcuța cu inscripția “Tx 3” de la punctul 22b este specifică perioadei. Fotografia B este suficient de clară încât să distingem geometria pavajului, punctul 20B.

Probabil merită să aruncăm o privire și în curtea CEC-ului, sunt și acolo personaje captivate de eveniment. În punctul 24a-24b lucrurile evoluează, e greu de spus dacă diferă numărul de oameni, dar ei se deplasează. În schimb, la punctul 25a-25b, avem un bărbat surprins practic nemișcat, încă un motiv să credem că intervalul între cele două imagini este destul de scurt.

Acest detaliu nu ne oferă foarte multe informații, dar găsim și aici câte ceva de comentat. În primul rând, doamna “misterioasă” de la punctul 26a pe care o remarcam și în urmă cu ceva timp, atunci când am despicat firul în patru în privința fotografiei A, nu este de găsit în nici un detaliu al fotografiei B, locul ei este luat de mai puțin atrăgătorul birjar de la 28b. Un al doilea birjar se află la 29b, personaj pe care nu îl mai găsim în cealaltă imagine, dar putem să remarcăm încă o data cordonul de militari de la punctul 27a, neinstalați încă în obiectiv în imaginea B.

Profităm de ocazie și de faptul că imaginea B, cea nou intrată în arhiva noastră, ne oferă informații despre proximitatea blocului Prager. Vis a vis de el găsim o clădire cu o arhitectură deosebită, foarte puțin fotografiată, în care funcționa cinematograful Pathe, la punctul 30b. Distingem foarte clar și firma acestui cinema, chiar și panoul ce anunța unul dintre filme.

Fotografia răspunde foarte bine la întrebarea logică: “de ce ar exista un calcan plictisitor cu fața către bulevard, pe Calea Victoriei, într-un punct de maxim interes arhitectural și istoric al orașului?” Răspunsul e simplu: pentru că acolo a existat “Pathe Cinema”, clădire dispărută în condiții pe care eu nu le cunosc, iar terenul a fost preluat de trotuar și de șosea. Clădirea de la 31b trebuie să existe încă.

La punctul 33b distingem o fundație cu un etaj al unei construcții nefinalizate. Dacă îmi aduc bine aminte, este vorba de un amplasament pe care ar fi trebuit să fie construit un sediu al primăriei, lucrare abandonată ce a folosit drept fundație pentru blocul turn rezidențial, din zilele noastre.

Un ultim lucru ce mi-a sărit în ochi, fără nici o importanță, e “tamburul” de la punctul 32b. Poate fi foarte bine un container de gunoi asemănător cu cele pe care le foloseau măturătorii de pe stradă din copilăria mea, dar poate fi și unul dintre echipamentele cu care au venit pompierii.

Ca o concluzie, am toate motivele să cred că din punct de vedere cronologic, imaginea B este realizată înaintea imaginii A, iar intervalul dintre cele două fotografii este unul scurt, de maxim câteva minute. Pe de altă parte, nu acest lucru este cu adevărat relevant ci faptul că imaginea nouă ne oferă informații în plus, o perspectivă ceva mai bogată a unui eveniment ce, cu siguranță, a fost important pentru bucureștenii acelor vremuri.

Un lucru important de menționat este că imaginea B ne-a fost pusă la dispoziție de Emanuel Erena, om de bine în privința fotografiei de colecție. Îi mulțumim.