Petite Histoire – Un fascinant album de fotografie

Este uimitor cum imagini realizate cu zeci de ani in urma de fotografi sau amatori ai fotografiei ramasi anonimi pot fi atat de contemporane. Accidentul, intamplarea sau viziunea fotografica, momentul mai mult sau mai putin deliberat al declansarii, aparent banalul sau fortat-interesantul genereaza imagini de o reala forta vizuala si de o eseistica deosebita. Vorbim de fotografie romaneasca. O selectie din materiale aflate in mai multe colectii private, sedimentata intr-un album de exceptie, “un eseu despre vernacular si accident in fotografie” numit PETITE HISTOIRE.

Este o aparitie pe care nu trebuie sa o pierdeti asa cum nu trebuie sa ratati nici lansarea ce are loc la Galeria Posibila (Str. Popa Petre 6, Bucuresti) 10 februarie 2010, ora 19:00.

Oana Tanase, Magda Radu, Matei Caltia, Eugen Alexandru Gustea si Nicu Ilfoveanu, critici, curatori, artisti vizuali si doctoranzi ai Universitatii Nationale de Arte, autorii acestui proiect precizeaza in comunicatul de presa: “Cartea PETITE HISTOIRE se concentreaza pe fotografia anonima din Romania, dar nu se vrea nici o istorie, nici un album nostalgic. Gandita pornind de la materiale selectate din diverse colectii, PETITE HISTOIRE se vrea un eseu proaspat, o privire actuala asupra imaginii fara autor, o carte care sa ne largeasca perspectiva fata de experiment si esec in fotografie. O serie de texte completeaza aceasta abordare si lamuresc relatia dintre gandirea contemporana si intimitatea experimentalismului fotografiilor unor amatori. De la bun inceput, proiectul a luat in seama drumuri parcurse de Tacita Dean, Martin Parr, Robert Flynn Johnson ori altii, insa particularitatea lui consta tocmai in geografia pe care productia fotografica o locuieste. Aceasta prima carte a unei serii mai ample, pe care si-o propun autorii, contribuie la intelegerea fotografiei in Romania si a unei estetici propuse de artistii contemporani. ”

PETITE HISTOIRE a aparut cu sprijinul Administratiei Fondului Cultural National, este publicata si distribuita de Galeria Posibila, se gaseste la Librariile Carturesti si Anthony Frost Bucuresti.

PE SCURT

Cartea PETITE HISTOIRE se concentrează pe fotografia anonimă din România, dar nu se vrea nicio istorie, niciun album nostalgic: Gândită pornind de la materiale selectate din diverse colecții, PETITE HISTOIRE e un eseu proaspăt, o privire actuală asupra imaginii fără autor, o carte care să lărgească perspectiva față de experiment şi eşec în fotografie.
O serie de texte completează această abordare, lămuresc relația dintre gândirea contemporană şi intimitatea experimentalismul fotografiilor unor amatori. Proiectul a luat în seamă drumuri parcurse de Tacita Dean, Michel Frizot, ori alții, însă particularitatea lui constă tocmai în geografia pe care această producție fotografică o locuieşte. Această primă carte deschide calea unei mai ample serii ce își propune să contribuie la înțelegerea fotografiei în România și a unei noi estetici propuse de artiștii contemporani.

PE LARG DESPRE CARTE ȘI INTENȚIILE SALE

Structurată în două părți, FOTOGRAFII și TEXTE, cartea țintește prin această brutală și inechivocă departajare să elibereze cititorul de constrângerile textului, propunându-i să își încarce propriile trăiri și emoții în momentul lecturii imaginilor eseului vizual.

Cartea de față prezintă o selecție de fotografii anonime din diverse colecții particulare din România. Selecția de imagini făcută de cei cinci autori se concentrează pe, așa cum spunea Oana Tănase în textul său “ întâlniri spontane si magice ale camerei fotografice cu realul, schite ale unei sinceritati cotidiene.” la care Eugen Alexandru Gustea și Nicu Ilfoveanu țin să adauge: “am spune ca am urmarit articularea unui discurs la nivel vizual si conceptual despre memoria mediului fotografic, despre ce reuseste sa transmita imaginea fotografica atunci când autorul, subiectul, motivatia sau contextul s-au pierdut odata cu trecerea timpului.”.

Cele trei texte ce se alătură eseului vizual, analizează felul în care noi, privitorii, ne raportăm la imaginea anonimă, la fotografia vernaculară. “Ratacite accidental ori poate dislocate cu buna stiinta istoriei carora îi erau menite cândva sa se circumscrie, poate tocmai pentru ca au fost judecate prea aspru potrivit rigorilor calitative de a certifica un moment sau altul, …[fotografiile n.n.] “plutesc” la rândul lor astazi cu o nonsalanta usor cautata în paginile unui eseu vizual.” scrie Oana Tănase, subliniind astfel distanța parcursă de instantaneul golit de conținutul inițial, fie el intim, fie informativ și devenit conținut deschis speculației voyeuriste, ficțiunii literare. În plus, adaugă Eugen Alexandru Gustea și Nicu Ilfoveanu în textul lor “în mod paradoxal, intervalul lung de tacere asternut între momentul apasarii declansatorului aparatului fotografic si cel în care astazi privim decontextualizat aceste imagini reuseste sa le confere o încarcatura si o profunzime nebanuite, în pofida pierderii continutului si sensului lor initial. Din aceasta perspectiva volumul de fata trateaza mai curând despre magia mediului fotografic, despre capacitatea acestuia de a genera continut, emotie si semnificatie dincolo de optiunea autorului sau de subiectul reprezentat.”

Pe de altă parte textele țin să sublinieze și bogăția de informație autentică și concretă pe care le conține fotografia instantanee. “În mai multe imagini se pot identifica elemente care vorbesc despre societatea timpului, nu doar prin intermediul informatiilor pe care le contin, ci si prin felul în care subiectii/subiectele sunt plasate în relatie cu actul fotografierii.” Deschizând astfel calea către reevaluarea fotografiei instantanee, fotografiei private, prin perspectiva arhivistică, documentară pe care o ilustrează, Magda Radu subliniază nu doar conținutul efectiv, obiecte, modă, produse etc… cât mai ales subiectul și contextul,  cultural și economic, dedus din alegerea subiectului, cunoașterea tehnicilor de fotografiere, gust estetic, etc.

În “Scurtă introducere” textul de încheiere al lui Nicu Ilfoveanu și Eugen Alexandru Gustea raportarea se face la un alt nivel, unul de breaslă. “Formati într-o tara în care nu se poate vorbi de o scoala cu traditie în zona fotografiei, simtim nevoia de predecesori.” Astfel cartea se centrează ca un promotor al unei noi estetici, al unei noi atitudini față de produsul/producția de artă și termenul de autor dar și cu un sens recuperator. Deși atipică și inedită în multe aspecte cartea se înscrie într-un șir mai mare de preocupări în special ale artiștilor ori instituțiilor de cultură din America și Europa. Practic în ultimul deceniu colecții și selecții cu intenții apropiate și-au găsit loc în expunere și cataloage ale SFMOMA; National Gallery, Washington; Getty Museum; ori artiști, curatori și colecționari precum Tacita Dean, Michel Frizot, Thomas Walther, Frank Maresca, etc.

Conștienți de puterea ca obiect a fotografiilor vechi, cei cinci autori au ales totuși să evite imagini a căror încărcătură obiectuală să primeze, de asemenea subiectul anecdotic, ironic a fost evitat pe cât posibil, cartea concentrându-se pe “povestea” estetică pe care imaginea o conține. Un aspect important al cărți este contribuția estetică și tehnică a lui Eugen Alexandru Gustea și Nicu Ilfoveanu prin experiența lor în designul de carte și tipar ce completează conceptul inițial al cărții. Tiparul duotone și tritone este opțiunea cea mai fidelă de replicare a hârtiei fotografice. Decolorarea în sepia a fotografiei vernaculare pe cât de inevitabilă în original, pe atât de folosită în reproducere a fost dintru-început înlăturată într-un soi de restaurare a prospețimii inițiale a imaginii folosindu-se nuanțe gri Pantone ocolind astfel aerul de banală nostalgie.

Sperăm ca lectura eseului vizual să vă provoace, iar poveștile stârnite astfel să completeze “citirea” ei. Ne dorim mai mult decât o recenzie, să ne întâlnim cu povești, iar imagini cu cartea* le pot insoții pe acestea.

Despre autori

NICU ILFOVEANU este artist vizual si asistent universitar la Departamentul Foto-Video al Universitatii Nationale de Arte din Bucuresti. Este doctorand în arte vizuale cu o lucrare pe tema fotografiei. Recent a primit premiul de fotografie al ECB (Banca Centrală Europeană).

EUGEN ALEXANDRU GUSTEA este artist vizual şi conferentiar universitar, şef al Departamentului Grafica din Universitatea Nationala de Arte din Bucureşti. Are numeroase participari expozitionale, fiind interesat cu predilectie de zona desenului si a fotografiei. In paralel desfasoara o bogata activitate ca graphic designer, avand multiple proiecte in zona graficii editoriale, a ilustratiei si a designului interactiv. De asemenea, a sustinut o intensa activitate curatoriala. Detine un doctorat în arte vizuale pe tema Noilor Media.

OANA TĂNASE este critic de artă și curator, doctorand în istoria si teoria artei la Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti, cu o teza ce priveste practicile documentaristice în arta contemporana.

MAGDA RADU este critic de arta si curator, doctorand în istoria si teoria artei la Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti. Sustine seminarii de estetica si istoria artei contemporane la aceeasi universitate.

MATEI CÂLȚIA este galerist și editor la Galeria Posibilă. În calitate de curator a organizat retrospective Dan Perjovschi – Chestii Tipărite, Ion Dumitriu – Diapozitive și Umbra, precum și numeroase alte expoziții din portofoliul galeriei.

Despre Galeria Posibilă

Înfiinţată în 2003 de către Matei Câlţia, Galeria Posibilă este o iniţiativă privată care a luat naştere cu scopul de a sprijini şi promova o generaţie tânără de artişti: organizarea de expoziţii şi vânzarea sunt verigi într-o serie de acţiuni care merg până la producţia efectivă de lucrări noi.  Începând cu 2007 proiectele desfăşurate au implicat tot mai mult artişti care lucrează cu medii precum fotografia și video. De asemenea interesul spre carte și obiect tipărit este unul major astfel, au apărut cataloage gândite ca obiecte în sine. Printre acestea, Groapa de gunoi – în care fotografiile până atunci necunoscute ale lui Ion Dumitriu din anii 70 intră în dialog cu relatări ale unor importanți scriitori, artiști ori istorici despre acea perioadă a României comuniste, Situaţii – un inventar al artei angajate social aşa cum a fost practicată de Matei Bejenaru din 1993 şi până azi, şi Steampunk autochrome – ultima serie de fotografii a lui Nicu Ilfoveanu. Retrospectiva Dan Perjovschi – Chestii Tipărite de la Galeria Posibilă, și itinerată mai apoi la Muzeul de Artă din Cluj, a fost deasemenea acompaniată de o carte de artist București, Brussel, Chișinău ce completa discursul politico-ironic al artistului.  La cea mai recentă publicație, Ștefan Câlţia – desene pentru Herina, dubla provocare de a prezenta expoziția de desene a cunoscutului artist împreună cu monumentul de arhitectură romanică de la Herina, ne-a pus in situația de a produce o carte a cărei parcurgeri se face mai degrabă prin privitul de aproape și departe decât prin răsfoire.