Nu mica mi-a fost mirarea atunci cand am descoperit fotografia aceasta. Este o vedere aeriana realizata undeva in perioada 1916-1918 dintr-un avion de recunoastere german. Este vorba de un material de spionaj din primul razboi mondial. Inclin sa cred ca imaginea este realizata inaintea ocuparii Bucurestiului de catre trupele germane si bulgare dar nu am nici un suport stiintific. Probabil ma frapeaza lipsa totala de animatie de la nivelul strazilor. Este adevarat ca fotografia pare realizata devreme, pe rasarit de soare (tinand cont de lungimea si directia umbrelor), dar chiar si asa ma asteptam la mai multa activitate. Orasul pare pustiu, parca traumatizat, pregatit de razboi. Sigur, nu cunosc nici pe departe realitatea acelor vremuri, poate ca pustiul asta era o caracteristica obisnuita a capitalei dar imi permit sa am rezervele mele.
Imaginea cred ca este destul de rara, poate chiar unicat. Nu imi aduc aminte sa fi vazut imagini aeriene ale Bucurestiului atat de vechi. Mai exista cateva din perioada interbelica si probabil mult mai multe din cel de-al doilea razboi mondial, dar in 1916 aparatele de zbor trebuie sa fi fost inca o raritate. Fratii Wright efectuasera primul zbor cu un avion echipat cu motor nu mai devreme de 1903, iar Vuia prin 1906. Probabil ca nevoile militare au impulsionat cu adevarat industria. Se spune ca primul zbor deasupra Bucurestiului a fost realizat de Ion Ghica in 1847 intr-un balon cu aer cald dar nu cred ca s-au facut fotografii cu aceasta ocazie. Tehnic vorbind, ar fi fost destul de dificil.
La o analiza atenta descoperim lucruri uimitoare. Bucurestiul se afla inca in tranzitie spre un oras modern, asa cum se intampla inca da la venirea lui Carol. O parte din cladirile emblematice se aflau deja in picioare, altele sunt surprinse in faza de constructie iar cele mai multe lipsesc cu desavarsire. Pentru o mai buna orientare in spatiu trebuie sa identificam principalele repere.
In mijlocul imaginii (pct.1.) se afla Casa Armatei de pe Calea Victoriei, o cladire cu adevarat impunatoare in acea perioada. Statura ii confirma importanta. Pare una dintre cele mai inalte cladiri din oras si probabil cea mai inalta dintre cele ce se vad in cadru. Ceva mai jos in coltul din dreapta (pct.2.) se vede vechea cladire a Universitatii, cladire bombardata in timpul celui de al doilea razboi mondial, demolata in totalitate si refacuta in anii 50-60 in forma in care o stim acum. Este interesant ca aripile de la est si vest se afla inca in constructie (pct. 13. si 14.). Aripa de vest (pct.14.) se afla intr-un stadiu avansat dar ii lipsesc acoperisul si ferestrele iar aripa de est (mai exact nord si est) este ridicata doar pe un nivel. Cladirea Facultatii de Arhirectura de pe strada Enei se afla si ea in constructie. In fotografie este prezenta doar o carcasa. Vedem si casele pe care se vor construi in anii 60 aripile existente astazi. Este interesant ca aceste santiere nu prezinta nici o activitate, nici un om, nici o macara, nici un echipament, nici o schela. Probabil, in contextul razboiului lucrarile au fost sistate, nefiind o prioritate. Chiar si cladirea Inspectoratului General al Politiei (pct.24.) se afla in constructie, intr-un stadiu ceva mai avansat. La o privire atenta vedem ca are acoperis dar nu si ferestre.
Mai recunoastem cladirea Casei de Economii si Consemnatiuni (pct.3.), cea mai veche banca din Romania. Recunoastem si Palatul Postelor (pct.4.) dar si sediul Bancii Nationale aripa veche (pct.5.). Pe locul unde avea sa se construiasca BNR aripa noua cu deschidere la strada Doamnei se afla o cladire de mari dimensiuni (pct.54.), probabil un hotel sau han. Putem observa ca intre Banca Nationala si cladirea de la pct.54. exista o strada ce facea legatura intre strazile Smardan si Eugen Caranda de astazi cu directie spre intrarea in Pasajul Vilacrosse (pct.51.). Strada ce in anii 1930 se numea chiar strada Bancii Nationale este acum blocata de un corp de legatura intre BNR vechi si BNR nou. In dreptul Pasajului Vilacrosse (pct.51.) pe Calea Victoriei nu se afla impunatorul sediu al Politiei Capitalei de astazi ci o cladire mai mica, cu doar doua etaje, inconjurata de doua curti mari (pct.23.), din cate stiu tot sediu al Politiei din capitala. In curtea din spate par a fi depozitate niste echipamente, nu le pot identifica dar probabil sunt ale Politiei. Este interesant ca strada Eforie nu exista, este mai degraba o intrare intr-o curte larga iar strada Alexandru Beldiman de astazi este acoperita de un parc mic ce se desfasoara si pe actualele cladiri din dreapta, mergand spre Bd. Elisabeta.
Continuand identificarea reperelor, vedem in partea de jos a imaginii Cladirea Bursei (pct.6.) si Biserica Rusa (pct.53.). In piata din fata Universitatii indentificam amplasamentul statuii lui Mihai Viteazul (pct.32) iar un pic mai jos Palatul Sutu (pct.7.) al carui domeniu se intindea de la Bd. Elisabeta pana la Biserica Rusa si de la BCR pana la Bd. Bratianu, acaparand in intregime strada Ion Nistor de astazi dar si cladirile ce aveau sa se construiasca in imprejurime. Un pic mai in dreapta, in intersectie vedem statuia lui Bratianu ce avea sa fie demolata de comunisti.
Spre centru – dreapta vedem vechiul sediu al Teatrului National (pct.27.) ce avea sa fie demolat in urma bombardamentelor din 1944, precum si o cladire anexa a Teatrului (pct.28.), legata printr-un coridor ombilical de cladirea principala. In dreapta Teatrului vedem cladirile Beraria Teatrului (pct.36.) si Beraria Gambrinus (pct.35.), loc important de mondenitate bucuresteana, mentionat si in piesele lui Caragiale. Mai multe informatii despre acest loc gasim si la Radu Oltean pe ArtHistoria. In stanga Teatrului avem casele si gradina Otetelesanu, alt loc de maxim interes monden al vremii. Aici se va construi sediul Palatului Telefoanelor.
Mai sus pe Calea Victoriei gasim vechiul Palat Regal ce avea sa fie demolat si reconstruit in anii 30, capatand forma actuala. Gasiti pe rezistenta.net povestea foarte bine documentata a acestei cladiri. In fata ei gasim Fundatiunea Carol, BCUB de astazi (pct.34.) iar un pic mai sus hotelul Athenee Palace (pct.8.) cu decoratiunile originale. Mai jos de palat, in extrema centru-stanga mai gasim un lucru interesant. Este vorba de un amfiteatru sau un teatru de vara (pct.33) de forma dreptunghiulara aflat pe amplasamentul dintre strazile Ion Campineanu, Academiei si intrarea Cristian Popisteanu de astazi. Ar fi interesante mai multe informatii despre acest loc.
In spatele Palatului Regal, cam pe locul actualei Sali a Palatului gasim un parc de dimensiuni importante. In stanga (pct.17) gasim Biserica Kretulescu in forma ei veche. Fatada de caramida rosie, adaugarea unei a doua turle precum si modificarea celei existente aveau sa fie realizate in anii 30. In spatele palatului gasim o cladire in forma de arc de cerc si coloane la fatada (pct.46.). Nu ii cunosc destinatia dar pot presupune ca este vorba de grajdurile regale. Cu aceasta ocazie descoperim si cateva biserici disparute (pct.19., 20., si 21.) Este probabil vorba de Biserica Sf.Ionica (pct.19.) si Biserica Stejarul (pct.21.) (info via Radu Oltean) si o a treia (pct.20.) pe care nu am reusit sa o identific. Mai sus gasim Biserica Lutherana dar un pic mai jos la intersectia Stirbei Voda cu Campineanu vedem un frumos edificiu cu turn (pct.22.), probabil o alta biserica.
Daca tot am ajuns la capitolul biserici disparute, nu putem sa nu mentionam si Biserica Enei (pct.25.), aflata aici in dreapta – centru – jos. Biserica a fost demolata dupa cutremurul din 1977. Trebuie adaugat ca tot pe strada Enei la numarul 10, Carol Pop de Szathmari, celebrul fotograf si pictor al Casei Regale, primul fotoraf de razboi din lume, a locuit si a lucrat in ultimii ani de viata. Cladirea, probabil vizibila in aceasta fotografie (din pacate nu stiu sa o identific), a fost distrusa in bombardamentele din 1944, tot atunci s-a pierdut un presupus important fond fotografic realizat de autor in decursul carierei, depozitat in cladire.
Sunt prezente si o parte din bisericile ce exista si in vremurile noastre. Vedem Biserica Doamnei (pct.52.), Biserica Rusa (pct.53.), Biserica Sf. Ilie Gorgani (pct.42.), Biserica Schitu Magureanu (pct.39.) Parohia Sf. Constantin si Elena (pct.37.) dar si Catedrala Sf. Iosif (pct.41.) destul de ingramadita de alte cladiri.
Se mai pot observa Liceul Lazar (pct.10.) din Parcul Cismigiu (pct.9), Palatul Kretulescu (pct.18.) de pe Stirbei Voda, Primaria Bucurestiului (pct.12.), Hotel Bulevard (pct.50.) si cladirea de forma triunghiulara (pct.55.) aflata intre strazile Stavropoleos si Lipscani. Este de remarcat faptul ca sediul pompierilor (pct.44.) de langa cheiul Dambovitei (pct.11) a ramas si astazi in forma originala. Pana si amplasamentele garajelor sunt identice. Piata Kogalniceanu (pct.30.) este diferita, toata zona aratand mai degraba a periferie. Si Piata Valter Maracineanu (pct.45.) este total schimbata, astfel ca nici o cladire din rond nu mai exista astazi. Se pare ca nici cladirea Arhivelor Statului de pe Bd. Elisabeta nu este foarte veche, in fotografie observam o alta cladire (pct.43.) existenta la 1916. Mai este interesant viitorul amplasament al cladirii Universitatii Nationale de Muzica (pct.38.) si cel al Palatului Universul (pct.49.)
Un lucru neasteptat se intampla in cazul Teatrului Odeon (pct.26.). Se pare ca la acea vreme nu avea deschidere directa catre Calea Victoriei, vederea fiindu-i obstructionata de o cladire dreptunghiulara, intrarea realizandu-se printr-un culoar lateral. Fatada principala a teatrului pare amplasata spre strada Academiei iar pasajele Majestic si Comediei sunt mai degraba strazi.
Alte descoperiri interesante ar fi o cladire de mici dimensiuni cu aspect de templu grecesc (pct.40) de pe Stirbei Voda si o cladire oarecum gotica, judecand dupa arcele exterioare, ptrivita pentru o sala de teatru sau catedrala (pct.29.) in apropierea Bulevardului Elizabeta. Nici una din aceste cladiri nu pare sa mai existe astazi.
Sigur, la un studiu atent se mai pot afla lucruri interesante. Eu sunt inca entuziasmat de aceasta fotografie. Va las si pe voi sa ma ajutati si sa completati.
Update !
Raiden ne propune o completare a listei de obiective. Sunt cele notate cu galben in fotografia de mai jos. Fisierul hi-res se poate consulta in aplicatia flash de mai sus.
A – Podul Mihai-Voda, disparut la recanalizarea Dambovitei in timpul lui Ceausescu
B – Blocul Prager, sediul Companiei “Agricola” (interbelica) – cel din poza cu incendiul
C – Actualul sediu al Teatrului de Comedie, cu cupola originala
D – Biserica si scuarul Zlatari, aparut dupa demolarea hanului omonim. Scuarul e ocupat azi de 2 blocuri ceausiste care incadreaza biserica.
E – Grand Hotel de France, ulterior Lafayette, avariat in 1977 la cutremur si ulterior demolat
F – Libraria Socec, ulterior demolata pentru ridicarea Galeriilor Lafayette (azi Magazinul Victoria)
G – Palatul Bancii de Scont – str. Carada x str. Lipscani
H – Palatul Societatii Generale de Asigurari (azi sediu BCR)
I – Maidanul Primariei, destinat a fi loc pentru noua Primarie Mare, actual amplasament TNB
J – Biserica Sf. Nicolae “Dintr’o zi” – str. Raimond Poincare, actuala Academiei
K – Casa Capsa
L – Hotel Lauru, Banca Belgiana, etc., (a avut mai multe denumiri), actual Hotel Capitol
M – Hotel Frascatti, pe locul Teatrului de Revista “Constantin Tanase” (Sala Savoy)
N – Eforia Spitalelor Civile, ulterior Sfatul Popular al Raionului V. I. Lenin, Sfatul Popular al Sectorului 6, Sfatul Popular al Sectorului 5, actualmente Primaria Sectorului 5
O – Teatrul Liric dela Pta. Maracineanu, bombardat si distrus in 1944 (am poze dela Arhivele Statului 🙂 )
P – Hotel Imperial, strada Imperiala (disparuta) x Calea Victoriei, pe locul aripii Stirbei-Voda a noului Palat Regal
Q – Hotel Splendid, multa vreme cel mai mare din Bucuresti. Se situa cam pe locul prelungirii Stirbei-Voda de azi, la intersectia cu Calea Victoriei. Bombardat in 1944
R – Banca Natiunei – demolata in 1939 pt. largirea Pietei Palatului Regal
S – Jockey Club si Academia Comerciala (cladirea-sora a celei dela R) – demolata in 1939 pt. largirea Pietei Palatului Regal
T – Ministerul Cultelor si Instructiunii, ulterior Ministerul Cultelor si Artelor, actual Minister al Educatiei – str. Gral. Berthelot
U – Biserica Luterana
V – Restaurantul Monte Carlo din Cismigiu – forma initiala
W – Palatul Ghica de pe Splai, fost Sfat Popular al regiunii Bucuresti (ex-judet interbelic Ilfov), actualmente Judecatoria Sectorului 3 (dupa demolarea Tribunalului dela Sf. Vineri)
X – Palatul Bancii de Credit Roman – str. Stavropoleos
Y – Editura Cartea Romaneasca – disparuta in bombardamente sau la cutremurul din ’40, nu mai stiu (!?)
Z – Clubul PNT – disparut in bombardamente
A1 – Teatrul Mic
A2 – Gradina de Vara de pe str. Sarindar (actuala Ctin. Mille)
A3 – Hotel Continental
A4 – Cladire cu cupola aflata pe locul actualului bloc “Dragomir Niculescu”
A5 – Baia comunala de pe strada Biserica Enei, demolata “la pachet” cu cvartalul de case in 1977, pentru a face loc noului bloc Dunarea
A6 – Palatul Nifon Mitropolitul
A7 – Legatia Rusa, pe locul careia este azi blocul interbelic dela intersectia Caii Victoriei cu str. Eforiei
A8 – Hotel Bristol, actual Princess Casino & Springtime
A9 – Gradina de Vara “Carpati” – pe locul blocului “Academiei”, prabusit partial in 1977 si apoi reparat
B1 – Vechiul sediu al Ministerului de Interne, inlocuit cu cladirea masiva de astazi (ca si intreg cvartalul inconjurator, desigur), fostul CC al PCR
B2 – Foarte probabil sa fie Muzeul Kalinderu
B3 – Podul Uranus (Izvor) si viitorul amplasament al Ligii Culturale (Teatrul Bulandra) si Asociatiei Studentilor in Medicina (caminele UMF)
B4 – Farmacia Stoenescu (cladita la 1897), ulteoror Farmacia nr. 51, celebra in cartierul Izvor, demolata in 1984.
B5 – Piata Anticarilor
B6 – Restaurantul Trocadero, cu cupola disparuta dupa bombardamente (Academiei x Elisabeta)
B7 – Pasajul Victoriei (localizare aprox.)
B8 – Pasajul Englez (localizare aprox.)
B9 – Casa apartinand actualmente Loteriei Romane (asre aspectul modificat) – importante sunt fundatiile si ce s-a descoperit in curtea interioara (un paraclis vechi, parca) – de vorbit cu Radu Oltean, ca stie.
Update 2!
Dan (bucurestiivechi.ro) ne trimite noi completari:
***AA – Hotelul Princiar se gasea pe Bd Elisabeta colt cu Str Brezoianu (vizavi de 47) si a fost construit la 1910 pe locul Parcului Princiar. In Anuarul Bucurestilor 1935 inca figura pe lista hotelurilor, pe Bd Elisabeta nr.15, cu 60 de odai. Azi este inlocuit de un bloc mic, nou (hotel ?) care are la parter un Mc Donald’s.
***AB – Hotel High-Life (fost Hotel Manu) era situat pe Calea Victoriei intre Hotel Imperial si Hotel Splendid, vizavi de Gradina Ateneului (intre P si Q).
Hotelul fusese construit pe la 1860 prin marirea si suprainaltarea Casei Manu ce se ridicase pe locurile Marelui Ban Filipescu, in vecinatatea vechiului Palat Domnesc (Casa Golescu). In anii ‘30 a fost demolat impreuna cu Hotelul Imperial vecin cu el – atunci a disparul si Str Imperiala – pentru extinderea Palatului Regal. Azi ar fi pe locul aripii de nord a noului Palat.
***AC – Hotel Metropole era situat pe Calea Victoriei, vizavi de Palatul Domnesc (langa R). Hotelul fusese infiintat la 1880 si provenea din vechea Casa Assan modificata. Pana la 1908 s-a invecinat cu Casa Cretzeanu in care au functionat intai Bacania Coltescu, apoi Bacania Ciobanu. La 1908 Casa Cretzeanu a fost demolata pentru construirea noii aripi a Fundatiei Carol I. Hotelul Metropole a fost demolat in anii ‘30 odata cu Banca Danubiana (fosta Natiunii – R), cu Hanul Zlatari si cu Palatul Jockey-Club pentru largirea Pietei Palatului Regal si largirea Caii Victorii.
***AD – Hotelul Union cel vechi avea doar 2 etaje si se gasea pe acelasi loc cu cel nou, langa Biserica Sf Nicolae Dintr-o Zi (intre J si A4). Hotelul vechi fusese construit la 1870 pe locul Caselor boierilor Cornescu (ce pot fi vazute intr-una din fotografiile lui L.Angerer). Noul Hotel Union se va construi intre 1930-1931 de arh Arghir Culina (care cu 2 ani inainte construise vizavi Hotelul Stanescu (numit apoi Negoiu).
***AE – Hotelul Carol a fost construit pe Str Lipscani dupa demolarea in 1903 a Hanului Zlatari (intre D si G). Azi gasim aici un alt imobil ; la parter este City Grill.
***AF – Hotelul Paris, apoi modificat si devenit Hotel Muntenia, se gaseste pe Str Academiei, vizavi de Biserica Sf Nicolae Dintr-o Zi (intre J si B7).
***AG – Banca Marmorosch-Blank este construita intre anii 1915-1923 pe Str Doamnei, pe locul casei printului Petrovici Armis si a altor case vechi, de arh Petre Antonescu (vizavi de Palatul Nifon – A6). Banca a mai avut 2 filiale pe Calea Victoriei : una vizavi de Pasajul Roman si alta la parterul Hotelului de France. Pentru cativa ani, Str Doamnei s-a numit Str Mauriciu Blank. Dupa 1945 aici a functionat Banca de Investitii, apoi, dupa 1990 – BRD.
***AH – Filiala Bancii Marmorosch-Blank de pe Calea Victoriei, vizavi de Pasajul Roman (intre 17 si A4). A fost daramata in anii ‘30 pentru largirea Caii Victorii, impreuna cu toate casele invecinate pe toata portiunea pana la Str Regala, inclusiv Bacania Dragomir Niculescu. Pe locul lor s-au construit blocurile Dragomir Niculescu si Generala, alipite.
***AI – Palatul Societatii Dacia-Romania se afla la intersectia Caii Victorii cu Str Lipscani, vizavi de Magazinul Victoria (sub F). A fost construit in 1874 dupa planurile arh Alexandru Orascu, pe locul Hanului Filipescu (zis si Sf Gheorghe). In anii 1880 la etaj a fost redactia ziarului conservator “Timpul” la care a scris si Eminescu, apoi ziarul se muta in Casa Vanic. Pana la Primul Razboi la parter a functionat Banca Agricola, care apoi s-a mutat in Blocul Prager. Inainte-vreme imobilul avea un turnulet chiar pe colt. Azi este sediu de birouri ; la parter, Magazinul Scampolo.
***AJ – Imobilul Zaharia se gasea la coltul dintre Str E.Carada cu str Doamnei. In 1920 a fost cumparat de Banca Nationala si demolat pentru a-si construi aripa noua. Dupa 1990 BRD construieste aici un bloc ingust din otel si sticla.
***AK – Blocul Imobiliara a fost construit in 1906 pe Calea Victoriei, vizavi de Gradina Otetelesanu (azi Palatul Telefoanelor) pe locul Casei Bossel (intre M si B8). In perioada interbelica aici a fost Cinema Select ; intre anii ‘30-’40 aici a functionat – la subsol – Restaurantul Fu-Chang, primul restaurant chinezesc din Bucuresti ; dupa 1950 aici s-a mutat Teatrul Tandarica. Se mai numeste si Blocul Victoria – prin el trece Pasajul Victoria.
***AL – Sala Liedertafel fusese construita la 1900 langa coltul Str E.Quinet cu Str academiei, de o societate germana, pe locul vechii Gradini Stavri si a unui teren apartinand lui Nasturel-Herescu (sub 26). Aici aveau loc spectacole de teatru in limba germana sau romana, serate muzicale, expozitii. Aici a debutat pe scena maestrul Radu Beligan. Dupa construirea Salii Dalles a pierdut din importanta. Dupa 1945 s-a numit Sala Libertatea. A fost demolata pentru construirea aripii noi a Fac de Arhitectura.
***AM – Clubul Austro-Ungar se gaseste pe coltul Bd Elisabeta cu Str Anghel Saligny, langa Primarie (intre 12 si 47). A fost construit in 1895 de arh Rudolf Quich si este pe lista monumentelor. Cativa ani, dupa Primul Razboi, aici si-a desfasurat lucrarile Senatul Romaniei. Azi la parter este un Oficiu Postal.
***AN – Hanul Castrisoaiei modificat se afla la coltul Caii Victorii cu Str Doamnei, vizavi de Palatul Nifon (la stanga lui A6). A fost construit pe la 1800 si era mai mare decat in prezent. In anii ‘30 BNR a cumparat partea sa sudica, a demolat-o si a construit in loc Casa de Pensiuni, Imprumuturi si Ajutoare a Salariatilor BNR, vizavi de Prefectura Politiei.
***AO – Cinematograful Lux, cladirea poligonala, se gasea la intersectia Str Academiei cu Str Doamnei (sub A6). La 1890, pe locul vechii cladiri a Bancii Poumay s-a construit un mic restaurant – Restaurantul Zografi, care a fost suprainaltat si a devenit Cinema Lux. Intre 1925-1936 Societatea Adriatica construieste aici un bloc cilindric care exista si azi. Cinema Lux a functionat la parter, iar la etaj – Banca Timisoarei.
***AP – Restaurantul si Gradina Blanduziei se gasea pe coltul Str Academiei cu Str Doamnei si fusese infiintata pe la 1900 in locul mai vechii Gradini Gagel, numita apoi Gradina Edison. Azi este maidan.
***AQ – Teatrul Modern era o cladire masiva ce se gasea intre Str Bancii Nationale (azi disparuta), Str Doamnei, Str Smardan si Str E.Carada (~54).
In 1920 BNR il cumpara, il demoleaza si incepe constructia aripii noi a BNR.
***AR – Imobilul “Cafe de la Paix” de pe Calea Victoriei, cladire alipita Hotelului Louvre (azi Hotel Capitol) – (langa L). Cafenea faimoasa, asezata chiar vizavi de Capsa. Inainte se invecina si cu Hotelul Frascatti.
Azi la parter este Magazinul Lana de Aur si a mai functionat aici si Bistroul Simplon.
***AS – Una din casele latifundiarului si bancherului Niculae Neculescu, care fusese construita in 1856 langa Biserica Coltei (acelasi Neculescu a avut si alte case si locuri in Bucuresti, printre ele fiind si casa pe locul careia s-a ridicat Hotelul Athenee Palace). La rectificarea si largirea Bd Coltei ce devenea Bd Bratianu, casa nu a putut fi demolata, deoarece fiul lui Niculae, Oscar Neculescu, era Presedintele Curtii de Casatie (!). Imobilul a putut fi daramat abia in 1928. Azi avem aici parculetul de langa Biserica Coltei (sub 31).
***AT – Casa Alexandru Lahovary a fost construita pe Calea Victoriei pe locul vechii case a marelui ban Dumitrake Ghica, ce fusese folosita ca Palat Domnesc de mai multi domni dupa ce la 1812 a ars Curtea Noua.
Din 1880 aici a functionat Clubul Tinerimii. Azi pe locul ei este scuarul K.Ataturk din fata Teatrului Odeon (sub M).
***AU – Biserica Stavropoleos, cu hramul Sf Arhangheli Mihai si Gavril (deasupra lui X).
***AV – Casa si Muzeul Gh Tattarescu de pe Str Domnita Anastasia.
***AX – Casa Perdicari-Vanic de pe Calea Victoriei, colt cu Str Regala (azi Str Ion Campineanu), vizavi de Hotel Continental (intre A3 si 36). Construita in prima jumatate a sec al XIX-lea, in ea a functionat Hotelul Lazar, ziarul “Timpul” condus de Gr.Paucescu, apoi la parter a fost ani buni Bacania Dragomir Niculescu. A fost demolata in anii ‘30 si pe locul ei si a altor imobile invecinate s-a ridicat blocul Dragomir Niculescu (zis si Blocul Romarta).
***AY – Casa Greceanu (intre 50 si 52) construita in veacul XIX pe locul Casei Beizadelelor lui Serban Cantacuzino. A fost sediu temporar pentru Cercul Militar. Azi pe locul ei este un bloc ; la parter – Pizza Hut.
***AZ – Restaurantul Modern (fost Maior Mura) din fosta Str Sarindar (azi Str C-tin Mille), situat langa Hotelul Louvre, vizavi de Cercul Militar (intre 1 si L). Pe locul lui a fost ulterior Restaurantul Berlin, azi Casino Berlin.
—————————
Alte imobile:
***X1 – Casa veche monumentala, exista si azi situata la intersectia Str Schitu Magureanu cu Str Gr Cobalcesu. Aici a fost Casa a Casatoriilor, azi apartine MAPN (?).
***X2 – Imobil situat si azi la coltul Str Ing Elie Radu cu Splaiul Independentei, zona Mihai Voda, vizavi de cladirea pompierilor (deasupra lui 44).
***X3 – Imobil care exista si azi la coltul Prelungirii Lipscani cu Str Anghel Saligny (deasupra lui 24). Pare sa fie un vechi garaj.
***X4 – Imobil existent la coltul Bd Elisabeta cu Str Schitu Magureanu, vizavi de Liceul Lazar si vizavi de Restaurantul Ciresica. Fost hotel (?), la parter era Cofetaria Lamaita (deasupra lui 10).
***X5 – Imobil ce se gaseste pe coltul Str Hasdeu cu Bd Elisabeta. La parter a fost Alimentara, dupa 1990 – showroom Chrysler-Jeep.
***X6 – Imobil situat si azi pe Str Lipscani, intre Palatul Dacia si Banca de Scont (deasupra lui G).
___________________
Drepturi de autor si preluare
Acest material se poate prelua liber pentru orice fel de utilizare, exceptand utilizarea comerciala. Singura conditie o reprezinta mentionarea sursei.
Donatii
Muzeul de Fotografie reprezinta o initiativa independenta realizata in scopul de a pune in valoare si de a aduce la cunostinta publicului subiecte si materiale fotografice deosebite. Daca va place, puteti sa ne ajutati sa mergem mai departe. Suportul financiar este foarte important atat pentru costurile de intretinere ale acestui site cat si pentru noi achizitii. Statisticile arata ca suntem urmariti de un public numeros, chiar si sumele mici sau foarte mici devin importante in acest context. Daca vrei sa ajuti, afla aici cum poti sa o faci.
O munca migaloasa de etichetare a obiectivelor pe o vedere in premiera!
Cateva precizari:
– Teatrul Odeon, fost CFR, este fosta Sala Comedia a vechiului TNB.
– Prefectura Politiei, numita dupa model francez, a fost recladita in anii ’30 (palatul impunator de astazi) pe locul vechiului sediu.
– Arenele de langa Palatul Telefoanelor constituiau loc pentru manifestatii politice, din cate stiu, iar iarna era patinoar, parca. Toata zona si-a schimbat radical aspectul dupa 1944.
– Sediul Arhivelor din bd. Elisabeta a apartinut Monitorului Oficial pana dupa 1945, cand noul Buletin Oficial (dupa 1947) si-a schimbat sediul. Cladirea este aceeasi, insa si-a schimbat fatada.
Multumesc pentru link si pentru panorama aceasta.
la 24 – Nu e Vama Postei?
Și cladirea Arhivelor Statului este aceeasi cu cea existenta azi. A fost construita in 1884 pentru Monitorul Oficial, daca nu ma insel. Tocmai pentru ca fusese proiectata sa sustina o instalatie de imprimerie, are peretii foarte grosi.
Absolut fascinant. Multumim! Cum ai gasit-o?
Grajdurile regale erau, din cate stiu, cladirea actualei academii de sport de pe splai (colt cu str. Constantin Noica). Poate spatiul acela semicircular e un portic in stilul gradinilor italiene, un spatiu de relaxare.
E interesant de urmarit nu numai cum reperele majore existau si atunci sau cum altele erau in lucru, ci si cum mici colturi nesemnificative au ramas la fel. De exemplu, casuta aceea mica, de la intersctia strazii Spiru Haret cu Stirbei Voda, e exact asa si azi (daca nu ma insel); la strada are un chiosc cu de toate. (Tot pe Spiru Haret si Gra. Berthelot se vad si cele doua cladiri ale ministerului invatamantului; nu stiu ale cui erau atunci). Pe Budisteanu, vizavi de Sf. Iosif, se vede (cred) actuala cladire a bibliotecii Univ. de Arte, in care mi-am frecat si eu coatele destul.
Fascinant de vazut si specificul de atunci al orasului care nu s-a pastrat la modernizarea interbelica: gradinile cu multa verdeata, casele in stil usor rural, cu acel acoperis tipic usor tuguiat (cum e si cea de pe locul actualei strazi Eforie), conacele retrase de la strada. Frumoasa e si zona de atunci laterala, ne-centrala, din jurul Plevnei / Sf. Constantin & Elena. Asa imi imaginam Bucurestiul din “Enigma Otiliei” sau din nuvelele lui Eliade. Apropo de zona asta, mai la sud-est putin de bis. Sf. Constantin & Elena se vede o constructie interesanta, ca un garaj sau in aer liber. Ce-o fi oare?
Daca tin bine minte, la vremea aceea Primaria era sediul unui Minister (dar nu mai stiu care), iar primaria era altundeva (parca pe maidanul actualului Teatru National?) si s-a mutat acolo unde o stim azi doar mai tarziu.
@ Lucian Vasile – da, e Vama Postei, in faza finala de constructie.
@ alexandru mircea – casa lui Costache Giurguveanu din “Enigma Otiliei”, imobil care l-a inspirat pe Calinescu, se gasea pe portiunea distrusa din str. Antim, pe la Pta. Constitutiei actuala. Eu asa am auzit.
Primaria Generala de azi era la acea data Ministerul Lucrarilor Publice, devenit ulterior si al Comunicatiilor, unde a fost ministru si Dej, in guvernul Groza.
Primaria nu avea cum sa fie pe Maidanul Primariei, ca maidanul era gol 🙂
In 1916-1918, Primaria Mare se gasea ori in sediul Primariei Negre la Sf. Vineri, ori deja se mutase la Palatul Sutu. In 1912 fusese demolata casa lui Ion Hagi Moscu, vechea Primarie, de pe Ulita Coltei. Mai multe detalii aici:
http://www.rezistenta.net/2009/11/cinci-primarii-interbelice.html
Multumesc de precizari Raiden. Tineam eu minte ceva cu maidanul de la Teatrul National dar nu mai stiu ce… Cat despre Bucurestii descrisi de Calinescu, am citit/auzit ca zona din dreapta Dambovitei, de la Unirii pana in Cotroceni (distrusa integral de Ceausescu) era cea mai frumoasa zona din oras, cu cele mai vechi case si cele mai frumoase strazi.
La intersectia dintre Lipscani si sediul politiei(pct 24) se observa acoperisul circular (ca un glob) al Biroului de Relatii Publice de azi a IGP care este in picioare si astazi.
Wow! Am zburat mai bine de o jumatate de ora luand fiecare straduta in parte. Foarte fain si un pic ciudata totusi lipsa oamenilor din peisaj. E ca si cum te-ai uita la o macheta.
@ alexandru mircea – ce sa-i facem daca era pe partea cu noul Centru Civic, trebuia rasa acea zona.
@ mielu – am vazut-o si eu, insa am uitat sa o notez. Ai idee ce era acolo in interbelic?
O fi fost pustiu din cauza alarmei aeriene (avioane nemtesti la orizont)?
🙂
frumos! mi-am pierdut si eu cel putin jum de ora pe site puricand superbele imagini
ce frumos centru istoric ar fi avut Bucurestiul, daca se pastra totul pana acum.. pare imposibil, privind in urma, dar sunt atatea capitale europene care si-au pastrat cu sfintenie identitatea, istoria, arhitectura.
mi-ar fi rusine sa ma intorc in timp si sa intalnesc un bucurestean al acelor ani. Cum i-as spune eu cum a ajuns aceasta superba capitala ?!
strazile sunt pustii, dar se observa preocuparea arhitectiilor pt viitor.. e un oras aerisit, pregatit pt viitoarea congestie demografica, pt trafic rutier (notiune fabuloasa la vremea aia)… acum nu ne pregatim nici pt prezent daramite pt 30-60-90 de ani in viitor
felicitari pt articol! strasnic 🙂
B2 nu are cum sa fie Kalinderu pentru ca e pe Stirbei Voda. Cred ca e vorba de o casa care exista si acum, frumos restaurata. Chiar la vest de ea urmeaza un bloc-turn albastrui si o scoala, parca. Bing Maps ma confirma. Kalinderu ar trebui sa fie putin mai jos, pe actuala Vasile Sion, dar nu se vede prea bine, densitatea de cladiri e destul de mare acolo.
De-aia am folosit “probabil” 🙂
Macar ne-am lamurit.
Tare! Tare! Tare! E de o valoare exceptionala aceasta poza! E unica! E … Bravo!!!!!! Hai sa comentez si eu putin…
La pct 33 era teatrul de vara, viitorul Carabus, a lui Tanase. Langa era vechiul sediu al Min de Interne. In anii 30 s-a construit noul Palat al Internelor pe aceste locuri.
Cladirea de la 46 din spatele Palatului erau grajdurile si manejul regal. Exista pe acel loc si in 1846 deoarece apare si pe planul Borroczyn. Demolate dupa 1937.
Biserica de la 20 e biserica Brezoianu. Pe locul blocului la parterul caruia e azi o filatelie si un magazin de parfumuri. Bombardata in 44 si demolata scurt timp dupa aia (vezi ca e o poza in album cu ea dupa bomb.).
Biserica de la 22 e biserica Calvina. Asemanatoare cu cea Lutherana ar mai mica a fost demolata dupa razboi pt a se trasa ultimul tronson a str. Stirbei Voda.
Oamenii nu lipsesc din peisaj. E drept ca-s putini, dar am recunoscut destule siluete. Sunt si trasuri si ceva masini (care pot fi tot trasuri…?). O fi duminica dimineata?
@alexandru mircea – spatiul gol de pe str. Sf. Constantin si Elena este acum garaj al Societatii Romane de Radiodifuziune. Are o intrare din Plevnei si una din Sf. C&E. Fatada de pe str. Sf. C&E are inscrisa pe ea anul constructiei (1904? – nu sunt sigura, pot verifica), cea de pe Plevnei pare mai noua. In tot cazul, o suprafata foarte mare, dat fiind suprafata dintre cele doua strazi. Ma mir ca a ramas ca atare timp de aproape 100 de ani, avand in vedere ca s-au construit multe cladiri noi peste casele din poza (intr-una dintre ele locuiesc eu).
Mulţumesc pentru publicarea fotografiei, Alex! Este un eveniment remarcabil pentru toţi cei care iubim Bucureştii!
Referitor la poziţia nr. 26, Teatrul Odeon de astăzi – se poate observa cum plafonul amovibil al sălii principale (un unicat spectaculos pentru acei ani) este întredeshis. Corpul tehnic al scenei a fost extins între cele două războaie, lateral, peste cele două străduţe pe care le cunoaştem astăzi drept pasaje, şi în imobilul de la nord. Imobilul Teatrului Odeon avea o sală mai mică la demisol, cu bar, destinată funcţiilor de club/variete. Această ultimă sală a fost ulterior înglobată în hotelul de la sud (Majestic), trecerea între hotel şi sală fiind realizată prin subsol, pe sub pasaj.
@ Radu Oltean – ne zici si noua mai multe detalii despre cladirea B9 (cea a Loteriei Romane)? Stiu ca stii 😀
Daca aceasta este intradevar o fotografie facuta de nemti in scopuri militare,atunci ar fi interesant de aflat daca acel avionas mai luase si alte clisee panoramice in acea zi si daca acestea mai exista;doar n-a venit pana la Bucuresti doar pentru o singura poza.Felicitari pentru achizitie!
Raiden pana iti raspunde Radu sa iti povestesc eu cate ceva:
Cladirea care in epoca (1900) era denumita Casa Prager este fost casa construita de Enache (Ianache) Vacarescu, tatal carturarului Ienachita Vacarescu (am indentficat-o facand o analiza istorica si una topografica comparativa intre planurile Ernst si Purcell si planul Boroczyn).
Avea o forma patrata cu patru bolti masive in plin cintru am dedus eu din vizitele facute acolo. Descrierea formei ei originale cred ca este facuta de Papazoglu sau Minulescu (nu imi mai aduc aminte dar exact ca am facut cercetarea in 1996). Intre anii 1880-1890, o data cu demolarile hanurilor de pe Podul Mogosoaiei (hanul Sf Ion cel Mare, Hanul Constantin Voda, Hanul Zlatari), care au facut loc edificiilor moderne ale Regatului s-a intocmit un plan de aliniere care a presupus demolarea primelor 2 bolti si reconstructia cu metode moderne la acea data (grinzi de metal si boltisoare de caramida) a partii dinspre strada si refacerea fatadelor. Din fericire boltile din spate s-au pastra integral (in 1996 erau) fiind singurele bolti apartinand unei cladiri civile de secol XVII din Bucuresti, in afara de conacul Dudesti Cioplea.
In spate spre sud vest avea o capela, ale carei fundatii au fost descoperite acum 2-3 ani cu prilejul lucrarilor de restaurare. Capela a existat pana la sfarsitul secolului al XIX-lea slujind in ultimii ani ca biserica enorie pentru locuitorii din zona. Exista si o inregistrarea unui conflict dintre acestia si Prager (nu ii mai stiu prenumele dar era negustor de balnuri) pentru ca prin imprejmuirea pe care acesta o facuse nu permitea inconjurul bisericii in timpul slujbei de Pasti.
Mai sunt niste imagini inedite de remarcat neaparat:
O vedere a intregii lungimi a pasajului Romanul (mai jos de hanul Kretzulescu)
Vederea asupra ansamblului de cladiri a Bancii Creditul Urban Iasi din ambele fronturi ale strazii Carada, disparute, mai putin cladirea din sudul intrarii in pasajul Macca-Villacrosse (fost la Bancii Nationale) in anii 30 pentru a face loc noii cladiri a BNR. Cladirea notata de Alex cu 54 avea un cinematograf la parter si nu apartinea Creditului Urban Iasi.
Imaginea cladirii Societatii Finaciare Romane proiectata de Paul Gottereau,Strada Doamnei colt cu strada Academiei (se stia despre ea ca era doar pe parter).
Imaginea casei boieresti de pe locul actualei gradini a restaurantului Trocadero ascunsa in spatele unor edificii noi ca sa nu strice cu aspectul patriarhal aspectul Pietii Universitatii 😛
Si pentru ca nu a remarcat nimeni, in spatele scuarului bisericii Zlatari, cu o inconfundabila spira neogotica CAAAARUUUULLL CU BEREEEEEE!!!!
PS Pentru toti pasionatii de istorie a Bucurestilorsi ca o erata la ce am scris mai sus:
Daca va uitati cu zoom maxim in zona Casei Prager (care o cumparase de la Hagi Moscu), in marginea cliseului se distinge in mod clar o absida si o clopotnita :)…
…. 🙂 care este in mod indubitabil capela caselor familie Vacarescu din Podul Mogosoaiei…. mai exista la 1916. oaaaaaaaaaa
Domnule Alex Galmeanu
V-as ruga sa imi spuneti cum si in ce conditii as putea intra in posesia unei copii a imaginii hires a panoramei, am in curs un studiu istoric despre zona Bancii Nationale si in varianta flash nu pot vizualiza in mod coerent toate detaliile care ma interseaza.
Va multumesc
Pingback: dor de duca - Stiri - Panorama Bucuresti 1918
Kalinderu Media Labs pare sa fie mai degraba 38
Iti multumesc pentru aceasta fotografie si pentru existenta acestui site!
@ branxu – multumesc pentru lamuriri!
Chiar ca… sa uitam de Caru’ cu Bere! Incredibil. De restul edificiilor mentionate de tine nu stiam.
@branxu – cum se numea cinematograful invocat de tine la cladirea 54?
Teatrul si apoi cinematograful Modern.
Pentru ca tot vorbim despre “World War I – Aerial Reconnaissance missions -Panoramic Spy Photo-shots”, sa intelegem si cum se intampla:
“Reconnaissance airplanes held two people–the pilot and the aerial observer. The observer would often sketch the scene of the ground below. Soon, some English observers thought it would be easier and more accurate to use their cameras to photograph the enemy lines. This idea was quickly seized upon and copied by the aerial observers of all the nations. The maps that were used by both sides for the Battle of Neuve-Chappelle in France in 1915 were based entirely on aerial reconnaissance photographs. The Germans and the British photographed the entire front at least twice a day. After the war, England estimated that its flyers took one-half million photographs during the four years of the war, and Germany calculated that if you laid all its aerial photographs side by side, they would cover an area six times the size of Germany. The quality of cameras had improved so much by the end of the war that photographs taken at 15,000 feet (4,572 meters) could be blown up to show footprints in the mud.”
http://www.centennialofflight.gov/essay/Air_Power/WWI-reconnaissance/AP2.htm
Pe fotografia aeriana 1916-1918 am mai identificat vreo 30 de cladiri ; unele inca exista, altele – nu. Noile obiective identificate dupa fotografii din epoca si dupa descrierile din literatura de specialitate au fost notate cu litera dubla. Am trimis lui Raiden fotografia completata cu aceste identificari.
***AA – Hotelul Princiar se gasea pe Bd Elisabeta colt cu Str Brezoianu (vizavi de 47) si a fost construit la 1910 pe locul Parcului Princiar. In Anuarul Bucurestilor 1935 inca figura pe lista hotelurilor, pe Bd Elisabeta nr.15, cu 60 de odai. Azi este inlocuit de un bloc mic, nou (hotel ?) care are la parter un Mc Donald’s.
***AB – Hotel High-Life (fost Hotel Manu) era situat pe Calea Victoriei intre Hotel Imperial si Hotel Splendid, vizavi de Gradina Ateneului (intre P si Q).
Hotelul fusese construit pe la 1860 prin marirea si suprainaltarea Casei Manu ce se ridicase pe locurile Marelui Ban Filipescu, in vecinatatea vechiului Palat Domnesc (Casa Golescu). In anii ’30 a fost demolat impreuna cu Hotelul Imperial vecin cu el – atunci a disparul si Str Imperiala – pentru extinderea Palatului Regal. Azi ar fi pe locul aripii de nord a noului Palat.
***AC – Hotel Metropole era situat pe Calea Victoriei, vizavi de Palatul Domnesc (langa R). Hotelul fusese infiintat la 1880 si provenea din vechea Casa Assan modificata. Pana la 1908 s-a invecinat cu Casa Cretzeanu in care au functionat intai Bacania Coltescu, apoi Bacania Ciobanu. La 1908 Casa Cretzeanu a fost demolata pentru construirea noii aripi a Fundatiei Carol I. Hotelul Metropole a fost demolat in anii ’30 odata cu Banca Danubiana (fosta Natiunii – R), cu Hanul Zlatari si cu Palatul Jockey-Club pentru largirea Pietei Palatului Regal si largirea Caii Victorii.
***AD – Hotelul Union cel vechi avea doar 2 etaje si se gasea pe acelasi loc cu cel nou, langa Biserica Sf Nicolae Dintr-o Zi (intre J si A4). Hotelul vechi fusese construit la 1870 pe locul Caselor boierilor Cornescu (ce pot fi vazute intr-una din fotografiile lui L.Angerer). Noul Hotel Union se va construi intre 1930-1931 de arh Arghir Culina (care cu 2 ani inainte construise vizavi Hotelul Stanescu (numit apoi Negoiu).
***AE – Hotelul Carol a fost construit pe Str Lipscani dupa demolarea in 1903 a Hanului Zlatari (intre D si G). Azi gasim aici un alt imobil ; la parter este City Grill.
***AF – Hotelul Paris, apoi modificat si devenit Hotel Muntenia, se gaseste pe Str Academiei, vizavi de Biserica Sf Nicolae Dintr-o Zi (intre J si B7).
***AG – Banca Marmorosch-Blank este construita intre anii 1915-1923 pe Str Doamnei, pe locul casei printului Petrovici Armis si a altor case vechi, de arh Petre Antonescu (vizavi de Palatul Nifon – A6). Banca a mai avut 2 filiale pe Calea Victoriei : una vizavi de Pasajul Roman si alta la parterul Hotelului de France. Pentru cativa ani, Str Doamnei s-a numit Str Mauriciu Blank. Dupa 1945 aici a functionat Banca de Investitii, apoi, dupa 1990 – BRD.
***AH – Filiala Bancii Marmorosch-Blank de pe Calea Victoriei, vizavi de Pasajul Roman (intre 17 si A4). A fost daramata in anii ’30 pentru largirea Caii Victorii, impreuna cu toate casele invecinate pe toata portiunea pana la Str Regala, inclusiv Bacania Dragomir Niculescu. Pe locul lor s-au construit blocurile Dragomir Niculescu si Generala, alipite.
***AI – Palatul Societatii Dacia-Romania se afla la intersectia Caii Victorii cu Str Lipscani, vizavi de Magazinul Victoria (sub F). A fost construit in 1874 dupa planurile arh Alexandru Orascu, pe locul Hanului Filipescu (zis si Sf Gheorghe). In anii 1880 la etaj a fost redactia ziarului conservator “Timpul” la care a scris si Eminescu, apoi ziarul se muta in Casa Vanic. Pana la Primul Razboi la parter a functionat Banca Agricola, care apoi s-a mutat in Blocul Prager. Inainte-vreme imobilul avea un turnulet chiar pe colt. Azi este sediu de birouri ; la parter, Magazinul Scampolo.
***AJ – Imobilul Zaharia se gasea la coltul dintre Str E.Carada cu str Doamnei. In 1920 a fost cumparat de Banca Nationala si demolat pentru a-si construi aripa noua. Dupa 1990 BRD construieste aici un bloc ingust din otel si sticla.
***AK – Blocul Imobiliara a fost construit in 1906 pe Calea Victoriei, vizavi de Gradina Otetelesanu (azi Palatul Telefoanelor) pe locul Casei Bossel (intre M si B8). In perioada interbelica aici a fost Cinema Select ; intre anii ’30-’40 aici a functionat – la subsol – Restaurantul Fu-Chang, primul restaurant chinezesc din Bucuresti ; dupa 1950 aici s-a mutat Teatrul Tandarica. Se mai numeste si Blocul Victoria – prin el trece Pasajul Victoria.
***AL – Sala Liedertafel fusese construita la 1900 langa coltul Str E.Quinet cu Str academiei, de o societate germana, pe locul vechii Gradini Stavri si a unui teren apartinand lui Nasturel-Herescu (sub 26). Aici aveau loc spectacole de teatru in limba germana sau romana, serate muzicale, expozitii. Aici a debutat pe scena maestrul Radu Beligan. Dupa construirea Salii Dalles a pierdut din importanta. Dupa 1945 s-a numit Sala Libertatea. A fost demolata pentru construirea aripii noi a Fac de Arhitectura.
***AM – Clubul Austro-Ungar se gaseste pe coltul Bd Elisabeta cu Str Anghel Saligny, langa Primarie (intre 12 si 47). A fost construit in 1895 de arh Rudolf Quich si este pe lista monumentelor. Cativa ani, dupa Primul Razboi, aici si-a desfasurat lucrarile Senatul Romaniei. Azi la parter este un Oficiu Postal.
***AN – Hanul Castrisoaiei modificat se afla la coltul Caii Victorii cu Str Doamnei, vizavi de Palatul Nifon (la stanga lui A6). A fost construit pe la 1800 si era mai mare decat in prezent. In anii ’30 BNR a cumparat partea sa sudica, a demolat-o si a construit in loc Casa de Pensiuni, Imprumuturi si Ajutoare a Salariatilor BNR, vizavi de Prefectura Politiei.
***AO – Cinematograful Lux, cladirea poligonala, se gasea la intersectia Str Academiei cu Str Doamnei (sub A6). La 1890, pe locul vechii cladiri a Bancii Poumay s-a construit un mic restaurant – Restaurantul Zografi, care a fost suprainaltat si a devenit Cinema Lux. Intre 1925-1936 Societatea Adriatica construieste aici un bloc cilindric care exista si azi. Cinema Lux a functionat la parter, iar la etaj – Banca Timisoarei.
***AP – Restaurantul si Gradina Blanduziei se gasea pe coltul Str Academiei cu Str Doamnei si fusese infiintata pe la 1900 in locul mai vechii Gradini Gagel, numita apoi Gradina Edison. Azi este maidan.
***AQ – Teatrul Modern era o cladire masiva ce se gasea intre Str Bancii Nationale (azi disparuta), Str Doamnei, Str Smardan si Str E.Carada (~54).
In 1920 BNR il cumpara, il demoleaza si incepe constructia aripii noi a BNR.
***AR – Imobilul “Cafe de la Paix” de pe Calea Victoriei, cladire alipita Hotelului Louvre (azi Hotel Capitol) – (langa L). Cafenea faimoasa, asezata chiar vizavi de Capsa. Inainte se invecina si cu Hotelul Frascatti.
Azi la parter este Magazinul Lana de Aur si a mai functionat aici si Bistroul Simplon.
***AS – Una din casele latifundiarului si bancherului Niculae Neculescu, care fusese construita in 1856 langa Biserica Coltei (acelasi Neculescu a avut si alte case si locuri in Bucuresti, printre ele fiind si casa pe locul careia s-a ridicat Hotelul Athenee Palace). La rectificarea si largirea Bd Coltei ce devenea Bd Bratianu, casa nu a putut fi demolata, deoarece fiul lui Niculae, Oscar Neculescu, era Presedintele Curtii de Casatie (!). Imobilul a putut fi daramat abia in 1928. Azi avem aici parculetul de langa Biserica Coltei (sub 31).
***AT – Casa Alexandru Lahovary a fost construita pe Calea Victoriei pe locul vechii case a marelui ban Dumitrake Ghica, ce fusese folosita ca Palat Domnesc de mai multi domni dupa ce la 1812 a ars Curtea Noua.
Din 1880 aici a functionat Clubul Tinerimii. Azi pe locul ei este scuarul K.Ataturk din fata Teatrului Odeon (sub M).
***AU – Biserica Stavropoleos, cu hramul Sf Arhangheli Mihai si Gavril (deasupra lui X).
***AV – Casa si Muzeul Gh Tattarescu de pe Str Domnita Anastasia.
***AX – Casa Perdicari-Vanic de pe Calea Victoriei, colt cu Str Regala (azi Str Ion Campineanu), vizavi de Hotel Continental (intre A3 si 36). Construita in prima jumatate a sec al XIX-lea, in ea a functionat Hotelul Lazar, ziarul “Timpul” condus de Gr.Paucescu, apoi la parter a fost ani buni Bacania Dragomir Niculescu. A fost demolata in anii ’30 si pe locul ei si a altor imobile invecinate s-a ridicat blocul Dragomir Niculescu (zis si Blocul Romarta).
***AY – Casa Greceanu (intre 50 si 52) construita in veacul XIX pe locul Casei Beizadelelor lui Serban Cantacuzino. A fost sediu temporar pentru Cercul Militar. Azi pe locul ei este un bloc ; la parter – Pizza Hut.
***AZ – Restaurantul Modern (fost Maior Mura) din fosta Str Sarindar (azi Str C-tin Mille), situat langa Hotelul Louvre, vizavi de Cercul Militar (intre 1 si L). Pe locul lui a fost ulterior Restaurantul Berlin, azi Casino Berlin.
—————————
Alte imobile:
***X1 – Casa veche monumentala, exista si azi situata la intersectia Str Schitu Magureanu cu Str Gr Cobalcesu. Aici a fost Casa a Casatoriilor, azi apartine MAPN (?).
***X2 – Imobil situat si azi la coltul Str Ing Elie Radu cu Splaiul Independentei, zona Mihai Voda, vizavi de cladirea pompierilor (deasupra lui 44).
***X3 – Imobil care exista si azi la coltul Prelungirii Lipscani cu Str Anghel Saligny (deasupra lui 24). Pare sa fie un vechi garaj.
***X4 – Imobil existent la coltul Bd Elisabeta cu Str Schitu Magureanu, vizavi de Liceul Lazar si vizavi de Restaurantul Ciresica. Fost hotel (?), la parter era Cofetaria Lamaita (deasupra lui 10).
***X5 – Imobil ce se gaseste pe coltul Str Hasdeu cu Bd Elisabeta. La parter a fost Alimentara, dupa 1990 – showroom Chrysler-Jeep.
***X6 – Imobil situat si azi pe Str Lipscani, intre Palatul Dacia si Banca de Scont (deasupra lui G).
Pingback: Fotografie aeriana 1916-1918 din Muzeul de Fotografie_Alex Galmeanu « Bucurestii Vechi
Exceptional !!
Totusi, n-am inteles care e sursa.
Planul din 1909 relativ la parcela pe care s-a construit teatrul Odeon e publicat pe pagina mea, pentru cine vrea sa-l vada. Mai am si alinierea strazii Academiei circa 1870 – e deja marcat Hotel Union pe unul din segmentele planului. Am planul de aliniere si de pe segmentul de la Ministerul de Interne, din 1912, semnat de Petre Antonescu. O sa-l pun si eu pe site pentru compararea cu situatia prezentata de aceasta imagine exceptionala. Oarece lucruri am mai pus si eu in legatura cu Piata Universitatii pe pagina mea. Cu ocazia asta am gasit si planuri de la Hotel Princiar pentru constructia unei suplimentari (cerere depusa in 23 mai 1916!) fata de ceea ce deja se autorizase cu nr. 19547 tot din 1916. Am sa postez aceste planuri si cererea de autorizare.
Multumesc mult pentru aceasta imagine, La multi ani 2010!
La nr. 54 nu este vorba despre vechiul han Hillel?
Nu, hanul bancherului Hillel se afla in piata Sf. Gheorghe…
Va urmaresc de ceva vreme, mai mult anonim. Bucurestii vechi, dar si cei noi ma fascineaza inca de mic, asa incat vizitez des blogul dvs. Fotografia e absolut fabuloasa, am ratacit cateva zile pe ea, iar fotografia impreuna cu legenda cladirilor este ca o calatorie in timp pe vechile strazi ale Bucurestilor. Va multumesc tuturor, atat pentru imagine cat si pentru legenda si istorioarele din spatele lor.
Eu aş zice mai degrabă că 21 e Kretzulescu (are două turle, forma şi culoarea), nu 17, care e alta, dispărută.
Din cate stiu mai exista cateva fotografii aeriene asemanatoare… in patrimoniul Muzeului Militar (sunt clisee pe sticla realizate de observatori aerieni cu aparate speciale, adaptate la avioane), in fondurile Bibliotecii nationale, Bibliotecii Academiei… Un asemenea aparat de fotografiat este expus la muzeul militar. Interesant este faptul ca pe cliseele respective sunt date toate coordonatele imaginii, ora la care a fost inregistrata, inaltimea de la care a fost surprinsa, numele fotografului , al observatorului aerian ( care putea fi chiar fotograful), pilotului, tipul avionului si escadrila din care facea parte. Exista foarte multe asemenea clisee realizate in primul razboi mondial, multe realizate in colaborare cu atelierele fotografice ale misiunii franceze in Romania. Ar trebui realizat un proiect care ar putea pune in valoare frumusetea si calitatea acestor imagini cu sprijinul Institutului Francez de exemplu…
Daca imaginea de tinuta de dumneavoastra considerati ca ar fi fost realizata de un avion german (sau poate de un dirijabil…) va sugerez sa -l contactati pe domnul Emanuel Badescu (de la Biblioteca Academiei) un excelent cunoscator al istoriei fotografiei si al istoriei Bucurestiului. Pentru detalii legate de fotografii realizate de germani sau romani de etnie germana va invit sa accesati saitul Willy Prager de la Arhivele din Baden Wurtthemberg.
Mult succes!
PS. Sa speram ca vom apuca sa vedem si noi un muzeu al istoriei fotografiei din Romania. Poate se lanseaza o petitie online si reusim.
Superb, FELICITARI.
As vrea sa aflu ce a fost (sau este) pct 47, nu am gasit date despre acea cladire desi este notata pe fotografie, ma ajuta cineva? 48 este Hotel Cismigiu, din care sunt foarte curios sa vad ce va ramane…
@ Valentin – nr. 47 este Hotelul Astoria. Vezi informatii (minimale) aici:
http://atuncisiacum.blogspot.com/2009/06/bucuresti-hotel-astoria.html
Poza este intr-adevar de mare exceptie !!!
Si dupa cate comentarii au fost postate nu pot decat sa ma entuziasmez de interesul pe care l-a generat !!! Ii salut pe Raiden si Radu Oltean a caror prezenta este o dovada in plus a valorii documentare a acestetei poze. Am si eu cateva nelamuriri si sunt convins ca am sa le deslusesc intelesul cu ajutorul vostru. Repet si eu intrebarea lui Raiden vis-a-vis de postarea lui Mielu / @mielu: ‘La intersectia dintre Lipscani si sediul politiei(pct 24) se observa acoperisul circular (ca un glob) al Biroului de Relatii Publice de azi a IGP care este in picioare si astazi.’ /@Raiden @ mielu – am vazut-o si eu, insa am uitat sa o notez. Ai idee ce era acolo in interbelic?
Deci, care este povestea cladirii cu acoperisul circular ???
Deasemenea sunt curios sa aflu si eu mai multe detalii legate de Nr 47 si Nr 48. Acel Hotel Astoria de la Nr 48 a fost oare proiectat de Albert Galleron ? Eu am gasit catev informatii legate de o cladire aflata in acea mica intersectie proiectata de Galleron. Sa fie oare Hotelul Astoria ? Din punct de vedere arhitectural se cam potriveste cu stilul lui Galleron … Voi ce parere aveti ?
Si Nr 48 reprezinta o cladire lipsita de poveste… Nu am reusit sa gasesc nicaieri detalii interesante … in afara de refrenul extrem de stupid al celor de la Vama Veche si in afara de numele Gambrinus atarnat la intrare…
Este vorba tot de un hotel ?
Organizatorilor ‘evenimentului’ le multumesc inca o data pentru poza iar celor care si-au manifestat interesul le multumesc ca exista !!!
La poz. 15 – dreapta se observa Institutul de Arhitectura in stadiu avansat de constructie, cu zidaria finalizata, fara sarpanta
Poz. 25: Biserica Enei, demolata dupa cutremurul din ”77 la ordinul lui Ceausescu.
O adevarata revelatie.
Locuiesc in zona si indraznesc sa afirm ca lipsa animatiei nu este chiar de mirare.
Daca poza a fost facuta intr-o dimineata de duminica, vara, este explicabil.
Chiar si astazi strazile sunt aproape pustii in diminetile de weekend.
Foarte probabil ca poza este facuta dintr-un zeppelin, aparat utilizat de nemtzi in Primul Razboi Mondial.
Fotografia este senzationala, iar efortul si pasiunea celor ce au facut documentarea sunt impresionante. Jos palaria!
Am remarcat o cladire, un pic mai sus si usor la dreapta cladirii nr. 47. Este inconjurata de copacii cismigiului, si seamana cu o intrare de castel, are o arcada centrla, una la dreapta si probabil una si la stinga dar este mascata de copaci.
Are cineva idee ce cladire era?
fara cuvinte..
foarte frumos….Felicitari!
Excelent! Multzumesc pentru link, o poveste de aur! ;;)