Avem iar parte de o fotografie in exclusivitate. Este o imagine realizata de un militar german detasat la Bucuresti si surprinde unul din momentele dramatice prin care a trecut capitala. Operatiunile de salvare de la ruinele celebrului bloc Carlton, cazut in timpul cutremurul din 1940.
Blocul Carlton se afla intre Universitate si Romana, la intersectia Bulevardului Nicolae Balcescu cu Strada Ion Campineanu. Cu cele 14 etaje, devenise o mandrie a orasului. Avea la parter o sala de cinematograf devenita foarte rapid loc de promenada iar apartamentele erau ocupate de oameni mai cu stare. Fusese inaugurat de curand dar cu toate acestea nu a rezistat puternicuui cutremur. Tragedia a fost majora, numarul victimelor fiind urias. Din cei aproape trei sute de locatari au supravietuit o mana de oameni.
In fotografie vedem o scena in care echipele speciale debaraseaza inca molozul de la fata locului. Probabil imaginea este realizata la cateva zile dupa cutremur. Imi imaginez ca mormanul de daramaturi ar fi trebuit sa fie mult mai mare in perioada imediat urmatoare. Vedem mai multe categorii de salvatori. De la civili, pompieri si pana la soldati. Probabil trebuie sa fie si un grup de legionari, marturiile spun ca si ei au ajutat la operatiunile de salvare. In dreapta imaginii vedem doi pompieri ce cara o targa cu resturi probabil umane pe rampa unui camion. Privind in detaliu, observam ca pompierii poarta masti albe medicinale.
In 1956 terenul ramasese inca neconstruit. Blocul de acum ce are la parter un fel de cazino sau sala de jocuri de noroc electronice, a fost construit mult mai tarziu.
Zona Carlton in 1956 si in 2008
Carlton inainte de cutremur
_________________________________
Drepturi de autor si preluare
Acest material se poate prelua liber pentru orice fel de utilizare, exceptand utilizarea comerciala. Singura conditie o reprezinta mentionarea sursei.
Donatii
Muzeul de Fotografie reprezinta o initiativa independenta realizata in scopul de a pune in valoare si de a aduce la cunostinta publicului subiecte si materiale fotografice deosebite. Daca va place, puteti sa ne ajutati sa mergem mai departe. Suportul financiar este foarte important atat pentru costurile de intretinere ale acestui site cat si pentru noi achizitii. Statisticile arata ca suntem urmariti de un public numeros, chiar si sumele mici sau foarte mici devin importante in acest context. Daca vrei sa ajuti, afla aici cum poti sa o faci.
Excelente rportaj!!!
Pâna acum nu vazusem cum arata celebrul Carlton înainte de cutremur. Frumoasa cladire.
Din câte stiu, din ceea ce povesteau profesorii mai în vârsta în timpul studiilor, se pare ca blocul s-a facut pulbere deoarece constructorii nu folosisera materialele indicate, ci unele mai proaste, în special cimentul nu avea combinatia corecta. Vorbesc din referinte. pate cineva de pe forum site mai multe amanunte.
Salutari tuturor!
Da…ceva de genul asta. Inca o treaba…proiectul nu a fost intr-u totul corect. Din cele ce povesteau profesorii in timpul cursurilor – vis-a-vis de acest subiect – stalpii nu erau corect alcatuiti (erau mult prea subtiri pe o latura – sectiune prea zvelta cum se denumeste). De fapt…blocul a cazut mai mult din cauza erorilor de proiectare.
am citit reportajele unui corespondemt de razboi de la AP pe care l-a prins cutremurul la Bucuresti. Era uluit ca romanii nu stiau ce sa faca, autoritatile se bilbiiau si cei care au carat molozul si au scos oamenii de sub darimaturi au fost…nemtii, exasperati de dezorganizarea romaneasca! Si jurnalistul nu ii iubea deloc pe nemti
Inca o fotografie de exceptie pe acest blog.
La parterul Blocului Carlton era si o sala de cinema, dar isi avea sediul si “Asociatia Generala a Medicilor” care, cu aceasta ocazie a ramas fara o parte din arhive. De fapt in bloc locuiau multe familii de medici.
In acei ani, cred ca strada care lega Bulevardul cu Calea Victoriei se numea Regala, iar Campineanu incepea doar de la vechiul Teatru National.
ca sa spun si eu ce ma auzit… 🙂
se pare ca proiectul nu a fost respectat, deoarece proprietarula dorit un spatiu mai mare pentru cinematograf si nu s-au mai realizat un numar de stalpi in parter (in etaje existau dar se sprijineau doar pe grinzile parterului, lucru destul de comun in epoca).
ce apre interesant sunt traversele de cale ferata (tramvai) din plin plan, de unde oare provin?
De fapt la prabusirea blocului se spune ca ar fi contribuit si concesiile facute viitorilor locatari carora cei doi investitori, fratii Schindl ar fi dorit sa le ia banii, drept pentru care le-au acceptat obiectiile cu privire la grinzi sau stalpi care chipurile le stricau aspectul apartamentului. Destui dintre cei de la Carlton au murit in subsolul blocului, de unde sunasera dupa ajutor imediat dupa cutremur, cazand victime incendiului pornit in principal de la rezervele de pacura pentru incalzire ale cladirii, iar cei salvati au fost in special locatari de la etajele superioare, din bucata de turn care a cazut in bulevard. Povestea este relatata mai pe larg intr-o carte cu procese celebre din Romania. Interesant este faptul ca alte blocuri realizate de catre antrepriza fratilor Karl si Leopold Schindl sunt inca in picioare. Tot interesant de stiut este ca Pastorel Teodoreanu avea si el locuinta la Carlton, dar a scapat de soarta vecinilor sai pentru ca in acea noapte era plecat.
O corespondenta din acea vreme aparata in publicatia “Time” in data de 18 noiembrie 1940.
http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,777519,00.html
O completare. Blocul de pe locul Carltonului apare pe lista Primariei de cladiri evaluate in vederea stabilirii riscului seismic ca fiind construit in 1957.
In vremuri mai vechi sau mai recente, multi specialisti de prestigiu au ajuns la concluzia ca blocul Carlton nu fusese nici mai rau si nici mai bine proiectat sau executat decat majoritatea celorlaltor cladiri de acelasi gen ridicate in epoca la Bucuresti. A fost doar primul prabusit, dintr-o serie care a continuat (conform avertizarilor multor ingineri inca de la acel moment) si care, din pacate, va mai continua. Tot procesul a fost inutil, caci eventualele defecte ascunse nu au fost cauza principala, ci cel mult o circumstanta agravanta.
Cauza principala a fost lipsa oricarei legislatii care sa oblige proiectantii la calcularea structurilor la fortele orizontale din cutremur si la o conformare geometrica de ansamblu eficace in caz de cutremur. Dar la acel moment nici pe plan international nu prea exista asa ceva. Nu au existat nici cunostinte de specialitate si nici vreo obligatie in acest sens. Ce este mult mai grav este ca, dupa aceea, nu s-a luat nici o clipa in serios, desi se cunostea, faptul ca si multe alte cladiri inalte fusesera extrem de grav avariate si, probabil, s-ar fi prabusit atunci si ele, daca cutremurul mai dura cateva secunde. Acestea au fost nominalizate inca din anii 40 de ingineri, iar in 1977 au constituit in majoritate “esalonul II”. Mai mult decat tencuieli si cateva consolidari absolut locale (citeste “carpiri”), nu s-au facut dupa 1940.
Abia din 1963, dupa catastrofa de la Skopje (survenita intr-un stat socialist!), a binevoit si Statul Roman sa accepte ca riscul seismic in Romania este real, aparand primele normative in acest sens. Din necunoastere si din spirit de “economie”, acestea nu erau nici pe departe suficiente, dar erau mai mult decat nimic. Din 1977 s-au mai inasprit normativele, dar tot departe de ceeace se stia ca ar fi de dorit. Dupa 1990 li s-a dat voie specialistilor sa legifereze corect problema, dar intre timp a disparut (sub greutatea coruptiei) adevaratul control al statului pe santiere.
Blocul de langa Carlton vad ca in 1956 mai avea partea de sus (acoperisul), ce s-a intamplat cu el, stie cineva?
Blocul de langa, din cate stiu eu, pe langa acoperis lipsa…. este el cu totul lipsa. Au mai ramas decat aceste 2 fatade.
Inca o pagina de istorie frumos surprinsa prin fotografii! Felicitari, atat pentru imagini, cat si pentru reportaj!
Confirm faptul că noul bloc Carlton a fost construit la sfârşitul cincizecilor, conform cărţii „Construcţii de beton armat realizate după eliberarea patriei” de Andrei Andrei (Editura Tehnică, 1959). Anul 1957, pomenit într-un comentariu anterior, verifică întocmai ce spun, fiind plasat între data fotografierii din 1956 şi momentul când cartea a fost dată la cules, în sept. 1959.
Alex Gâlmeanu, dacă vă interesează vă pot trimite o pagină scanată din respectiva carte, în care se explică în ce chip a fost construit noul bloc pe rămăşiţele celui vechi. Numai să-mi explicaţi unde să trimit scanarea. Toate bune şi felicitări pentru site!
Multumesc domnului Alex Galmeanu pentru proiectele pe care le sustine ; numai despre fotografia dansului s-ar putea vorbi zile intregi ; iata ca descopar- foarte tarziu ,din pacate- si acest site, care pe langa prezentarea unor fotografii de valoare istorica deosebita, pune in aria de interes cultural si arhitectura interbelica, cu plusurile (si foarte rar minusurile), cu indraznelile (si foarte rar stangaciile )proiectelor romanesti, oarecum la debutul lor.
Am sa incerc sa vin cu elemente obiective (atat cat se poate) ,pentru ca nici astazi, dupa 72 de ani nu se stiu exact cauzele prabusirii celebrului bloc Carlton.
-proiecte de arhitectura :arh G Cantacuzino si arh C Arion
-proiecte de beton : ing C Arion
-executie : antrepriza Fratii Schindel
2 aripi in L: 36,50 m cu 8 etaje (cele superioare cu retragere) pe bulevard
30 m cu 5 etaje (pe strada Regala)
1 turn (pe colt): 47 m cu 12 etaje + 2 subsoluri [fundat in strat de nisip- pietris la 7 m]
Pentru a nu impovara cititorii cu alte detalii tehnice, am sa raspund ca expertiza efectuata dupa cutremur si publicata intr-un Buletin al Institutului Politehnic Bucurecti “Cutremurul si constructiile-nov 1940- prof ing Aurel Beles” nu a relevat deficiente in calitatea si punerea in opera a betonului, dar a semnalat sectiuni incorecte ale stalpilor exteriori si insuficienta ancorare a peretilor exteriori ai turnului de colt. In plus, cinematograful de la et 1 constituia o zona de “rupere” a continuitatii stalpilor verticali de la etajul superior, ceea ce ducea la asezarea acestora -in multe locuri- direct pe grinzi sau -mai grav- pe consolele acestora.
Nu am gasit o referire directa la o posibila eroare de proiectare, posibil insa aceasta sa fi aparut la constructie, cand ar fi fost facuta o lejera extindere (ilicita ?) a dimensiunilor salii de spectacol. Nu s-a putut preciza niciodata…
Mai amintesc ca pana la cutremurul din nov 1940 se utiliza normativul numit Circulara Germana care lua in calcul fortele gravitationale si-in unele cazuri- fortele create de vant, dar nu si cele orizontale (care s-au dovedit a fi prezente si in 1940 si mai tarziu, in 1977).
Inchei spunand ca in 1941 s-au efectuat “incercari de model” pe masa de vibrare a institutului seismologic din Iena, care au sugerat ca dinamica prabusirii blocului Carlton ar fi fost: caderea peretilor exteriori la et 7 si 8 ale turnului, cu dezechilibrarea maselor acestuia si intrarea in oscilatie a stalpilor suspendati pe grinzi, cu suprasolicitarea stalpilor de la parter si cedarea acestora. In cadere turnul a antrenat si aripile laterale.
M-ar bucura daca semnatarii anteriori ar mai reveni sa citeasca; sper sa le fi adus un “fragment in plus” in bucuria cunoasterii.
Un gand bun tuturor si tie, Alex, de la un medic impatimit …Canon !
p.s.- prof Aurel Beles a fost in acei ani (aproape un deceniu !) seful Catedrei de Rezistenta Materialelor , la Institutul de Constructii Bucuresti- stiu de la tatal meu care l-a avut profesor. In expertiza amintita, din 1940, d-nul profesor a prevazut 90% din pagubele de la cutremurul din 1977..!
Revin cu o mica corectura , necesara insa, din respect pentru adevar: -proiectele de beton armat : ing D. Mavrodin [si nu cum am scris gresit ing C.Arion]
valentin
E prea tarziu sa postez si eu un comentariu despre “Carlton”? Suntem in 2012…Bunicul meu a fost unul dintre putinii supravietuitori, avea 17 ani si era ucenic de croitorie. A stat 9 ore sub daramaturi. Mi-a lasat o marturie pe care am scris-o, deasemenea am si o poza (sunt sigur ca e unica) de atunci. Daca subiectul nu este inchis, am sa revin. Dintre supravietuitori, e posibil ca bunicul sa fi fost ultimul. A decedat in 2008, la varsta de 85 de ani. Daca o mai trai, ultimul supravietuitor de la “Carlton” ar trebui sa fie bebelusul, care teoretic ar avea astazi 72 de ani (repet, daca o mai fi in viata).
@Dragos: sublectul nu e inchis. asteptam cu interes orice detalii.
Vad ca subiectul a rămas de actualitate asa ca va aduc in atentie o imagine gasita pe ebay: https://www.facebook.com/photo.php?fbid=419913154760536&set=a.183299281755259.48658.183296198422234&type=1&relevant_count=1&ref=nf
va salut!
tind sa-l contrazic pe domnul doctor valentin cernescu. proiectantul de structura de tip cadre din beton armat este inginerul franz schuessler, conform cartii “enigme ale istoriei romane”, indicata de dna loredana, unde se descrie procesul blocului carlton.
cutremurul a fost doar un fulg pus in carca impovarata a unei structuri subrezite in faza de proiect. exagerez un pic dar asta este adevarul. antrepenorii schindel au vrut sa acapareze cei mai de seama clienti si sa le faca pe plac pupandu-i si in talpi. clientii necunoscatori in domeniul ingineriei de structura si al influentei fortei seismice asupra structurii, pareau deranjati de prezenta unor stalpi si grinzi. antreprenorii lacomi si ignoranti si mai ales constienti de riscuri, fiindca unul era inginer si altul arhitect, le-au respectat dorintele tuturor, elaborand un proiect numit bomba cu ceas. se mentioneza printre defecte: stalpi de sectiune corepunzatoare efortului aferent, stalpi cu jocuri de continuitate de la un etaj la altul, stalpi descarcati pe console, momente capabile ale stalpilor inferioare momentelor capabile ale grinzilor in nod, etc. defectele de executie parca nici nu mai contreaza.
expertiza tehnica a fost intocmita de prof. hanganu care explica cum stalpii s-au “plimbat din loc in loc” pentru a se prezerva estetica apartamentelor.
la proces s-au prezentat zeci de martori ai fisurilor structurii care isi arata defectele dinainte de cutremur.
cam atat. sa speram ca invatam din greseala altora.
in alta ordine de idei vreau sa l felicit pe domnul doctor cernescu pentru vastele cunostinte de inginerie. va cunosc intamplator. m-ati consultat pentru medicina muncii in 2009.
multa sanatate!
Domnule Radu Tavsance,
Ma bucura nespus ca ne-am “intalnit”si pe un site de deosebita tinuta artistica si culturala, unde am putut veni cu elemente tehnice utile subiectului ales. Am confruntat -intre timp- o buna parte din datele pe care le cunosteam cu cele prezentate intr-o carte de specialitate aparuta la Ed Tehnica 1979: “Betonul armat in Romania” sub semnatura marelui inginer constructor roman Emil Prager, unde am gasit aceiasi autori de proiecte pe care i-am mentionat in articolul respectiv. Este insa foarte probabil sa fi existat si un proiectant pentru structurile din cadre de beton, asa cum exista mentionat in articolul dumneavoastra. Cred ca am reusit impreuna sa aducem o serie de date de mare valoare, in special pentru cei interesati de aceste aspecte.
Primiti gandurile mele cele mai bune ! si desigur… sanatate !
Am citit pe nerasuflate articolul cat si comentariile.Va multumesc la toti pt aceasta reintoarcere in timpul copilariei mele.Am locuit in blocul Carlton 2 pana in anul 1977,cand speriati de cele vazute la acel dezastru ,parintii mei au decis sa ne mutam in Cartierul Tineretului.Am prins ,la varsta de 13 ani,seismul din 1977 si cu atat mai mare a fost groaza cand stiam ca locuim in singurul bloc care a cazut in 1940.Desi nu sunt pe subiect …am vrut sa scriu cateva cuvinte despre locul unde am fost un copil fericit .Blocul Carlton 2 ramane casa copilariei mele ,unic,deosebit ,dus la superlativ prin tot ceea ce reprezinta el si in acest moment. Stiu ca ambitia celor care l-au refacut a fost sa copieze proiectul initial .Nu stiu daca e adevarat ,dar in cele 3 nivele de la subsol (punct de referinta fiind nivelul strazi)care initial erau pt sala de cinema ,cazino si ceva asemanator se construise boxe pt locatari,centrala proprie de termoficare ,depozitele de la magazinul “Elegant”.Sus pe terasa erau in jur de 12 uscatorii,terasa pt plaja cu dusuri si marea reclama (singura luminata in anii comunismului) “Elegant” care avea un spatiu de vreo 50m incercuit cu garduri de sarma . Interiorul blocului pavat pe scari cu marmura si balustrade late din lemn masiv .Spatiul unui apartament ,mic pt zilele de azi, mare pt conceptia acelor timpuri…dar de un rafinament total.Amintiri si amintiri! Ma opresc aici cu multumiri pt tot ceea ce ati oferit simplu si firesc in comentarii .Am un P.S. Pana in ziua de azi nu am stiut cum a aratat vechiul Carlton ,cum nu-mi mai aduceam aminte cum a aratat Dunarea inainte de cutremur si pe care am vazut-o praf si pulbere la cateva minute dupa ….
O alta fotografie realizata tot de un militar german, in acelasi loc, posibil precedand intrucatva imaginea dumneavoastra, judecand dupa fumul care iese din ruine: https://www.facebook.com/photo.php?fbid=552049431516262&set=a.552049421516263.1073741880.484006888320517&type=3&theater
Pingback: Imagini noi – Cutremurul din 1940 – Blocul Carlton | Muzeul de Fotografie
Mi-ati amintit imaginea fostului meu profesor de rezistenta materialelor dela facultatea de constructii a scolii politehnice din Bucuresti, str. polizu! Era o persoana foarte distinsa, purta papillon, graseia usor cand vorbea, era foarte calm si mai ales era o capacitate tehnica absoluta! Cand se referea la simbolul “integrala” din calculul diferential, nu o numea ca atare, ci “suma tuturor elementelor dela x la y” .. Domnul sa-l odihneasca pe el ca si pe alti profesori ale acelei scoli din acea vreme antebelica!
Pingback: Cutremurul din 1940, o noua imagine | Muzeul de Fotografie